Liviu Bocaneală V1 C V2 C [V1] Tată, am păcătuit Împotriva Cerului și împotriva Ta! Mă întorc ca un fiu blând Și la picioarele-Ți cad, primește-mă cum sunt! [C] Am rătăcit atât de mult, Părinte În noaptea fără de hotar... Dar, iată, noaptea mă cuprinde Și vin la Tine iar! Pentru că-Ți sunt copil, pentru că-Ți sunt copil, Port chipul Tău adânc în mine! Și port numele Tău Pentru că-ți sunt copil, pentru că-Ți sunt copil. Țin mâna Ta în mâna-mi slabă, Mă odihnesc pe brațul Tău Și-aud cum glasul Tău mă cheamă: „Tu ești copilul Meu!” [V2] Tată, cum pot să-Ţi mulțumesc La pieptul Tău cel cald că m-ai primit? Cu veșmânt curat m-ai îmbrăcat, Mi-ai șters obrazul plâns, Cu pâine m-ai hrănit.