Stingerea Duhului... greșeală de exprimare sau de traducere?
Autor: Adrian Timișag  |  Album: Studiu  |  Tematica: Duhul Sfant
Resursa adaugata de adriantimisag in 22/12/2016
    12345678910 10/10 X
Media 10 din 1 vot

           Păstori și învățători îi avertizează pe ascultători de pericolul stingerii Duhului. Intențiile lor sunt totdeauna bune. De cele mai multe ori ni se spune ce trebuie să facem: dacă am fost botezați cu Duhul Sfânt și am primit vorbirea în alte limbi, ea trebuie folosită deoarece există posibilitatea ca Duhul Sfânt să se  stingă - dacă nu este înflăcărat (2 Timotei 1/6). Cât de fals sună!

În primul rând, nu limbile îl „țin” pe Duhul Sfânt, ci invers, Duhul Sfânt activează limbile.

În al doilea rând, nu eu sau tu trebuie să-L înflăcărez pe Duhul Sfânt, El ne înflăcărează pe noi. (Ieremia 20/9b)      

Darul la care face referire Pavel în 2 Timotei 1/6 se referă la slujba de evanghelist (Fapte 12/3). Punerea mâinilor însemna un mod de împuternicire în slujire. (conf. 2 Cor. 5/20,1Tim 5/22).

Putem  spune că:

- Duhul Sfânt este o sursă de lumină - dar nu este ca și un bec să-l pot stinge (Rom 9/1)

 - este un „foc” dar nu unul care se  stinge ( Matei 3/11, Exod. 3/3b)

- se aseamănă cu un porumbel - dar nu este un porumbel (Matei 3/16)

- se aseamănă cu vântul. dar nu este vânt. (Ioan 3/8)

Dar cine este Duhul Sfânt?

Duhul Sfânt este o persoană. Ei are sentimente. În acest sens ni se spune despre El:

a) - să nu întristați pe Duhul Sfânt (Efes. 4/30)

b) - să nu mințiți pe Duhul Sfânt (Fapte 5/3)

c) - El ne vrea cu gelozie (Iacov 4/5)

d) - El stă la ușă și bate (Apoc. 3/20)

e) - mijlocește cu suspine (Rom. 8/26b)

Toate aceste stări sufletești sunt specifice unei persoane, numai că Duhul Sfânt este o persoană dumnezeiască făcând parte din Sfânta Treime. (Din copilărie îmi amintesc de un care ori de câte ori ajungea la amvon își începea totdeauna slujirea astfel:

Binecuvântat să fie Dumnezeu Tatăl, binecuvântat să fie Dumnezeu Fiul și binecuvântat să fie Dumnezeu Duhul Sfânt.)

Așadar, Duhul Sfânt este Dumnezeu.  Ar putea cineva „stinge” pe Dumnezeu? Niciodată.

În dicționarul limbii române cuvântul „stins” însemnând „a-și înceta existența sau a înceta din viață”

De aceea am considerat că punerea acestui cuvânt alături de Duhul Sfânt este nepotrivită.

Forma corectă o găsim în 1Samuel 16/14: „Duhul Domnului s-a depărtat de Saul... ” sau „Slava Domnului s-a depărtat de Templu”

Putem spune fără să greșim că Duhul Sfânt este „trimisul” sau „ambasadorul cerului” în relația cu credincioșii. (Ioan 16/7b)

Să urmărim acest raționament:

(relația dintre două țări se întreține prin intermediul ambasadorului. Când relația dintre cele două țări se tensionează și imposibil de menținut, țara afectată își retrage ambasadorul)

Când relația dintre un credincios și Dumnezeu devine imposibil de menținut, Duhul Sfânt nu se stinge, ci Dumnezeu îl retrage pe Duhul Sfânt. Exemplu:

Când David a păcătuit el s-a rugat preventiv: „... nu lua de la mine Duhul Tău cel Sfânt”. Dar pentru a se ajunge aici este un traseu mai lung și câteva trepte pe care credinciosul le coboară. Este bine să le urmărim: (dar să le evităm )

În primul rând: vorbim despre întristarea Duhului Sfânt. (Efes. 4/30)

- aceasta se datorează faptului căci creștinul începe să păcătuiască într-o formă aparent ușoară (vezi contextul: Efes. 14/25-31) cât și lipsa de ascultare (Isaia 63/10) Ce face Duhul Sfînt în aceste condiții?

El mijlocește cu suspine negrăite (Rom. 8/26)  deoarece ne vrea cu gelozie pentru Sine (Iacov 4/5). El vrea recuperarea și redresarea celui căzut. Dacă credinciosul se reabilitează scopul Duhului Sfânt este atins, dar dacă persistă se ajunge la:

Împotrivire față de Duhul Sfânt (Fapte 7/51b).

Ștefan le-a spus evreilor: „Voi întotdeauna vă împotriviți Duhului Sfânt” (Fapte 7/51). Cum se manifestă aceasta?

- „Stați în drumuri, uitați-vă și întrebați-vă care sunt cărările vechi, care este calea cea bună, umblați pe ea și veți găsi odihnă pentru sufletele voastre. Dar ei răspund: Nu vrem să umblăm pe ele. Am pus niște străjeri peste voi, fiți cu luare aminte la sunetul trâmbiței. Dar ei răspund: Nu vrem să fim cu luare aminte.” (Ier. 6/16,17)

-. . . tu urăști mustrările și arunci înapoia ta cuvintele Mele.” (Ps. 50/17)

- „Căci va veni vremea când oamenii nu vor putea să sufere învățătura sănătoasă, ... își vor întoarce urechea de la adevăr și se vor îndrepte spre istorisiri închipuite.” (2Tim. 4/3,4)

Împotrivirea conduce la pierderea călăuzirii (Romani 8/14). Pierderea călăuzirii conduce la rătăcire. (Conf. 1 Timotei 6/10b)... „unii au rătăcit de la credință” Rătăcirea este una, căderea este alta.

Deși „ghidul” era cu ei nu-i de mirare că într-un moment de absență și ucenicii s-au „rătăcit” iar Domnul le-a spus: „Dacă nu vă veți întoarce... ”- înseamnă că mergeau într-o direcție greșită. (Matei 18/3a)

Rătăcind  însă ca „niște oi fără păstor” (Matei 9/36) Duhul Sfânt îți iese înainte ca și lui Balaam înarmat cu „sabia” care este Cuvântul lui Dumnezeu, în  dorința de a te întoarce din drum. Numai că oamenii își vor astupa urechile ca să nu-L audă și atunci rătăcirea continuă neștiind Scripturile și nici Puterea lui Dumnezeu. Rătăcirea poate fi remediată doar dacă mai este interes de a găsi regăsi calea. Însă  oamenii refuză și răspund: „Nu vrem să mai umblăm pe ea” (Ieremia 6/16)

Sfârșitul? -„Pentru că nu au căutat să păstreze pe Duhul Sfânt în cunoștința lor, Dumnezeu i-a lăsat în voia minților lor blestemate să facă lucruri neîngăduite, așa că au ajuns plini de orice nelegiuire”... (Rom. 1/28)

Din oameni plini (poate) de Duhul Sfânt au ajuns  plini dar de nelegiuire.

Un traseu care trebuie evitat...

As vrea sa te intreb ceva vis avi de vorbirea in limbi. Frate draga, tu ai vorbirea in alte limbi?
Adăugat în 22/12/2016 de MihailCiprianMuresan
Amin! Duhul nu poate fi „stins”, fiind tot Dumnezeu! Dar, duhul unei persoane..umane..poate fi bolnav sau chiar stins. Vă doresc multă sănătate și sărbători cu Domnul!
Adăugat în 23/12/2016 de loredanam
Statistici
  • Vizualizări: 1178
  • Descărcări: 1
  • Export PDF: 1
  • Comentarii: 2
  • Gramatical corect
  • Cu diacritice
  • Conținut complet
Opțiuni
Neemia 9:17 n-au vrut să asculte şi au dat uitării minunile pe care le făcuseşi pentru ei. Şi-au înţepenit grumazul şi, în răzvrătirea lor, şi-au pus o căpetenie ca să se întoarcă în robia lor. Dar Tu, Tu eşti un Dumnezeu gata să ierţi, îndurător şi milostiv, încet la mânie şi bogat în bunătate. Şi nu i-ai părăsit