Am fost odată tânăr


Am fost odată tânăr
Şi am îmbătrânit
Dar n-am fost niciodată la cerşit
Am dus-o câteodată foarte greu
Dar mă-ncredeam în bunul Dumnezeu .

De multe ori, deci, pâinea
Ni s-a terminat
Dar foame
Niciodată n-am răbdat
Căci Domnul iar
Cămara ne-o umplea
Credinţa noastră
Şi mai mult se întărea.

El ne punea astfel la încercare
Să ne încredem doar
În Dumnezeul Mare.
Să nu ajungem cumva îngâmfaţi,
Căci El nu vrea
Copii înfumuraţi.

Care-şi adună
Chiar pe mii de ani
Şi-apoi ajung
Cu toţii grandomani.
Deci Lui Îi plac mai mult,
Cei umiliţi,
Care vor fi în ceruri
Mântuiţi!