Sântem copiii Tatălui ceresc
Si ne rugăm să ne purtăm ca atare
Aşa cum în Biblie citesc
Înaintând cu bucurie pe-a Vieţii cărare.

Nu vrem să mergem pe cărări sucite
Pe drumuri care ne coboară-n jos
Aşa cum merg adesea vasele ciobite
Care zic că îl cunosc bine pe Hristos.

Mereu cu Domnul noi vrem să fim
Cu fraţii noştri sfinţi care-i iubim
Căci ei sânt mădularele Lui Hristos
Prin ei ne vine tot ce-i mai frumos.

De aceia spun să ne ferim
De vorbării lumeşti şi goale
Că nu aşa ne fericim
Cu vorbe multe superficiale.

De orce lucru rău să ne ferim
Ce ne afectează şi ne înşeală
Căci nu vrem să ne murdărim
Şi să privim pe alţii cu răceală.

Să iubim fraţii cu căldură
Aşa cum Domnul Isus ne-a iubit
Să ne ferim de orce ură
Căci Adevărul Său ne-a slăbozit