Gura lumii

Într-o buna dimineaţă
Una dintre raţe
Însa cea mai dondăneaţă
Şi mai coconeaţă raţă,
Dădu buzna la găina
Deşi iaca la vecină
Şi îi spuse c-un oftat
Că mergând pe lac mac, mac
Că răţoiul a-nghiţit pe lac un ac….

Auzind aşa găina
Şi-a lăsat cei zece pui
Si-a dat fuga la nişte gâşte
Din gradina de sub gutui
De… mă dusei ca să le spui
Ca răţoiul a-nghiţit pe lac un cui….

Auzind aşa şi ele
Au dat fuga pân la turma
Unor oi după vâlcele
Şi plângând amar le–a spus
Că răţoiul a–nghiţit pe lac un fus..

Auzind aşa si ele adică oile
Behăiau nenorocirea
În auzul tuturora
Si-au dat fuga pan las turma
Un porci după vâlcele
Şi le spuse plângăreţ
Că răţoiul a–nghiţit un făcăleţ

Însă Ghiţă un purcel mai tânăr
Şi mai plin de-al milei har
Dădu fuga la măgar să-i spună si lui
Ca găsindu-l intr-o luncă
Rupt de muncă
Obosind adică dormind
Pe o claie de aglie şi sulfină
Să-i măgare ca răţoiul
A-nghiţit azi o prăjină.

Auzind aşa măgarul
A plecat cu fruntea-ncruntă
Si cum drumul prin pădure
Drum ducea pe lâng-o nunta
Mire fiind un ţap ca neaua
Cu o căpriţă mică brună
Lupul nun iar vulpea nună
Se opriră toţi deodată
Şi făcând privirea roată
Să i-audă nunta toată:

Ajutor fraţilor va cer iertare
Când pe fruntea tuturora
Vă surâde azi un soare
Azi lângă zăvoi răţoiul
Mâncând azi nişte pilaf
A-nghiţit nenorocitul
Un lung stâlp de telegraf
Şi cu stâlpu-n piept în pântec
El aşteaptă ajutorul
Tuturor ce vor să-l scape

Ca trăsniţi de-aceasta veste
Mii de pupeze si huhurezi
Cate orătănii-n lumea asta vezi
S-au strâns toţi într-o uriaşă gloată
Dornici toţi sa vadă chinul
Sărăcuţului răţoi
Urgisit cu stâlpu-n pântec
Care-aşteaptă ajutorul
Tuturor ce vor să-l scape….

Atunci leul mâniat
Înfipse ghearele-n cap
Şi a strigat ca şi turbat
Lume paşnică netoată
Am pierdut orice răbdare
Să te fac din mică mare
Nu mi-ar fii chiar de mirare
C-ai găsit în apă praf
Dar din fir de păr subţire
Să faci stâlp de telegraf….