Robul iertat
Autor: Nicolae Bec  |  Album: fara album  |  Tematica: Diverse
Resursa adaugata de marisiluci in 17/10/2011
Robul iertat

« Sa vina robii sa plateasca
Sa se-ntregeasca visteria !”
Si peste toata-mparatia
Da vestea sa se raspandesca
Si teama incepe ca sa cresca
Ca, cei mai grea, ca datoria ?

Si rand, pe rand satrapii cheama
Pe cei inscrisi in evidenta
Ca legea-i fara indulgenta
Ii vezi pe robi cuprinsi de teama
Caci imparatul care-i cheama
E greu sa-I intri in prezenta.

C-o colosala datorie,
E -adus un rob, cu fata strearsa.
Avea cativa copii acasa
Ingrijorati si o sotie
Ca vor ajunge in robie
Si despartiti si fara casa.

Si chiar asa suna-n sentinta.
Soldatii si sosesc indata
Caci datoria adunata
Ce-i drept, era cu neputinta
De-ar fi avut orice vointa
Ca s-o plateasca vreodata.

Il prind fiori, dar ce sa faca?
De-acum sunt rob, pentru vecie !
Fara copii, fara sotie,
In pieptu-i plansul se ineaca
Se prabuseste, se apleaca,
Isi simte trupul ca de glie.

Deodata, far- sa se gandeasca
Se-opreste, cere o amanare
Desi stia ca nu-i in stare
Vreodata suma s-o plateasca.
Dar el, incearca sa cerseasca
De la-mparatul indurare.

Si, plin de mila, imparatul
Ii iarta toata datoria.
E mult prea mare bucuria
Se-nsenineaza, parca-I altul
Si, multumindu-I la-mparatul
Pleca, punandu-si palaria.

Saltand asa de bucurie
C-a fost iertat de zecemii
Pe drum deodata intalnii
Unul, ce-avea o datorie
La el, de-o suta nu omie
Si deodata-l si opri.

L-a prins de gat cu-n versunare
Ca sa-i plateasca datoria,
Uita de toata bucuria
De datoria lui, cea mare
Iertata, ci cu razbunare
Cerea s-achite datoria.

- «Ingaduieste-mi fratiore
Si-ti voi plati cum se cuvine ! »
- « Dar ce crezi, ca te joci cu mine ? »
L-a dus de-ndata la inchisoare.
Sa stea acolo ca nu-l doare
De altul, ci numai de sine.

Deodata, insa vestea vine
La imparat, ca robii-au spus
Si-l cheama iarasi pe supus.
-« Eu te-am iertat de tot stii bine !
Caci au avut mila de tine
Dar tu, in temnita l-ai pus.

Nu se cadea sa-ti fie mila
Cum am avut si eu de tine ?
Dar nu ti-a fost deloc rusine
Prin comportarea ta ostila
Nu meriti de la nimeni mila.
Nu vei primii nici de la mine.

Asa intr-o zi, cerescul Tata
Va face celor ce nu pot
Sa ierte si sa uite tot.
Precum si noi am fost odata
Iertati de vina noastra, toata,
De Domnul nostru Savaot.
Voi robii, la care datoria
S-a stans cu zecile de mii
De vreti iertare a primii,
Iertati si voi, si bucuria
Iertarii, toata vesnicia,
O ve-ti gusta si-o veti trai !
AMIN
Nicolae Bec, Portland, OR.



Am fost determinat sa scriu aceasta poezie datorita unor divergente ivite intre doi fratii. Cu toate ca unul ii cerea insistent iertare, desi nu era el vinovat, celalat nu a vrut sa-i acorde iertarea ceruta.
frumoasa poezia, plina de adevarul biblic, determinanta pentru noi a fi cu grija in toate lucrurile.
Multa pace si binecuvintare
Adăugat în 17/10/2011 de 1954adina.9mai
Statistici
  • Vizualizări: 1341
  • Export PDF: 3
  • Favorită: 2
  • Comentarii: 1
Opțiuni