N-aş vrea nicicând să mă-ncălzesc,
La focul judecăţii
Nici planuri rele să urzesc
Atunci când fraţii zăbovesc
L-altarul judecăţii.

N-aş vrea nicicând să mă-ncălzesc,
La focul urii grele,
Când gânduri negre năpădesc,
Adu-mi aminte să iubesc,
Şi spală-mă de ele.

N-aş vrea nicicând să mă-ncălzesc,
La foc de lenevie,
Tu mi-ai dat mâini ca să muncesc
Iar nefăcând nu dobândesc,
La urmă o simbrie.

N-aş vrea nicicând să mă-ncălzesc,
La focuri ce-s străine,
Să ard de dragoste doresc
Căldura să o răspândesc,
Isuse pentru Tine.