Venise Isus și-și făcuse lacaș în inima mea...
Atâta dragoste nu se putea.
Auzeam: sunt aici,sunt aici,
În inima ta...
Nu în mâini, nu în organe,
Ci aici, în inima ta...
Nu mă auzeam, nu mă simțeam,
Eram eu toată în inimă.
Și inima ardea, fierbea, plângea...
Și fiecărui om pe care îl întâlneam,
Vroiam să-i spun
Că ași vrea să fie,
Să fie atât de minunat,
Al Lui.
Aceasta poezie am scris-o intr-o perioada de adanca rugaciune,in care din convorbirea indelungata cu Dumnezeu,am avut aceasta revelatie..