N-a mai ajuns în Cer, la Mine
De mult o lacrimă din Vale...
Ce secetă de dor o ține
Închisă-n ochi orbiți de întristare?

Sunt însetat de lacrima iubirii
Căci tot mai rare vin în Cer
Și tot mai multe din amarul firii
Sunt ruginii, din inimă de fier...

Nu-ți caut lacrima de neputință
Nici lacrima din nedreptăți
Doar una, din recunoștință
Mi-e tare dor să Mi-o arăți !

Ca pe o perlă din adâncuri
Lăsîndu-ți firea scoică moartă
Scufundător ai fost în multe rânduri
Mai fă-o pentru Mine înc'odată !