Mantia cea alba

1.Cand vezi pamantul imbracat
Cu mantia lui cea alba
Totu-n jur este minunat
Ies copiii sa o vada.

2.Apoi ei zburda si-alearga
Si in joaca lor placuta
Nu le-ajunge ziua intreaga
Si ei vor joaca mai multa.

3.Natura fermecatoare
Ii imbie si-i indeamna
Nu cumva la joaca oare
De zapada nu au teama?

4.Zapada asternuta jos
Pe toti parca ne-ndeamna
Hai afara ca e frumos
De ea sa nu-ti fie teama.

5.Chiar de este cam racoare
Si pe jos pare inghetat
Vremea e imbietoare
Si parca-ti sppune de indat’:

6.,,Iesi afara,hai la joaca
Timpul este prea frumos,
Hai,ca nu faci promoroaca
Si e-asa frumos pe jos!”