De nu se frâng copacii,
La vânt şi la furtună
Nici chiar când vin gândaci
Să roadă seva bună

Aşa nici tu fiinţă
De Dumnezeu creată
Nu-ţi pierde-a ta speranţă
Chiar de vezi lumea moartă:

Căci chiar de e furtună
În viaţa ta de om,
Din cer se-ntinde-o mână
Mâna marelui Domn.

El dacă vede criza
prin care sfinţii trec
El le întinde mâna
Genunchii de şii plec!

De nu se frâng copacii
Când viforul e mare
Să nu laşi duhul fricii
Să strice-a ta chemare

Ai fost chemat la viaţă
La Dumnezeu, la cer,
El îţi dă biruinţă
Să nu mai fii disper!

Tu prin Hristos poţi totul
Căci El E Dumnezeu
El este Salvatorul
Iar tu copilul Său.