Sa nu-ti ascunzi de El necazul



A tale dureri de nimenia stiute
Sunt multe, grele si profunde
Ai vrea sa fi tare, sa mergi ‘nainte
Si, suferintele tu vrei a le ascunde.

Ai vrea ca nimeni sa nu stie-a ta viata,
Dar toate-acestea, amprenta isi lasa.,
In al tau comportament si pe-a ta fata
Si spun exact ca, tristetea te-apasa.

Tu esti mereu, ca o carte citita
Pe dinafara si pe dinauntru scrisa
Tu nu mai esti demult pecetluita,
In fata celor multi, tu esti deschisa.

Unii, cu care, ai fost dispus a lucra
Vor incerca s-aline-a ta durere.
Altii, de-a tale suferinti s-or bucura
Tinandu-te in umbra si-n tacere.

Tu gemi sub grea si amara povara,
Si speri ca-n curand sa se schimbe ceva
Dar pe-al tau cer, alti nori incep sa apara
Caci ploaia si furtuna, din nou va urma..

Dar, intr-un tarziu te trezesti ca din somn
Spre cer ochii-i ridici si privesti,
Ti-aduci aminte, acolo e al tau Domn,
Te rogi, il implori si-ajutoru-I astepti.

El vrea sa aline a ta suferinta, durere
El nu se lasa deloc asteptat
Din cer i-Ti trimite pace, mangaiere
Tu, multumsti si te bucuri de sprijinul dat.

Tu sti ca-al tau Tata, e Creatorul cerurilor
Ca are mila de cel nenorocit si lipsit
El ocroteste si scapa, viata saracilor
Deci si tu din dureri, suferinti, vei fi izbavit.

Cand i-ti intorci privirea inspre El ,
Te luminezi de har si bucurie.
Te-ncrezi in El, divinul Miel
Si nu-ti se umple fata de rusine.

Ramai in Domnul, tare-ncrezator
Ca negresit in ajutor i-ti vine.
Chiar daca treci prin flacari, prin cuptor,
Sa sti ca Domnul si-acolo-i cu tine.

Cu El e bine-n orice-mprejurari
Cand Domnul este, a ta desfatare
Sa fie lauda, pricina ta de cantari
Cand treci prin suferinta si durere.
Amin.

Marioara Coman – Petrosani
16.01.2010