Pilde (variante)

Alegerea celor doisprezece
Apostoli


Isus cu ucenicii săi,
Se-ndreptau, spre Mare,
Și l-au urmat puhoi, de oameni,
Mulțime, foarte mare,
Galileeni ca și Iudei

Și de dincolo de Iordan
Unde au stat,
Fiindcă mulțimea, a aflat
C-o mulțime-a vindecat,

Să nu-l îmbulzească
(Pentru-a câta oară? ... )
Domnul le ceruse, o corăbioară
Din ea să le vorbească,

Și toți bolnavii, doreau
Să se-atingă de El,
Noul prooroc, Așteptat de Israel,
Să ating-a Sa poală
Să scape de boală,
Sau să-i ceară
Să-i atingă chiar El! ! ...

Duhurile necurate
Când îl vedeau,
Pe-acest, faimos, Iudeu
Cădeau înainte-I strigând:
-Tu ești Fiul Lui DUMNEZEU...

El le certa mult,
Nu cumva, să-l facă cunoscut... ,
Pe munte, apoi s-a suit,
Chemând la Sine, pe cei ce-au venit...

A rânduit pe cei doisprezece,
Pe care, apostoli i-a denumit,
Să fie cu, El ca mana, cerească
Și să-i trimită să, propovăduiască,

Boli, putând vindeca, aveau putere
Demonii să-i alunge, din suflete grele,

Deci a rânduit pe acești doisprezece:
-Pe Simon denumit și Petru,
Pe Iacov al lui Zebedeu și pe Ioan
Al său frate,
În slujba Domnului, ziși fiii tunetului! !

Pe-Andrei și Filip,
Bartolomeu și Matei,
Pe Toma și Iacov, al lui Alfeu
Și pe Tadeu și Simon, Caananitul,
Și pe Iuda ce pe El luase argintul! !

Dar ceilalți atât l-au îmbulzit
Pentru-aL ATINGE,
De nu mai puteau nici să mănânce! ! ...


Mama și frații Lui Iisus

Auzind ai săi
Au venit ca să-L prindă,
Ziceau despre
Această zidire,
Că Fiul și-a lor frate-și ieșise din fire! ! ... ,

Iar cărturarii, care veneau
Din Ierusalim și din Israel,
Ziceau că are, pe Beel Zebul cu El,

Și că demonii-acei,
I-alungă chiar Beel Zebul din ei! ... ,

Atunci i-a chemat, la El
Și-n pilde le-a vorbit
În ceasul acel,
Zicând orice împărăție dezbinată
Nu poate, dăinui niciodată,

Oricât ar voi,
Va cădea, începând din acea zi! ! ...
Satana, ridicat împotriva sa,
Nu va rezista, ci se va prăbuși! ! ...
În sine împărțit,
A LUI ÎMPĂRĂȚIE, IA SFÂRȘIT...

Și dacă o casă, în ea se dezbină,
Acea casă nu, va putea să se țină
Ci va ajunge moloz și ruină,
Și ploaia și timpul, o prefac în tină! ...

Iar omul tare, nu se poate jefui,
Decât după ce-i, legat mai întâi,
Atunci hoțul, îi poate lua tot ce-i al lui...

Blându Ioan
17.06. 2026.