Din bună pace! ! ! ...


În cea mai râvnită pace,
Unii nu vor să se-mpace,
Ci de-a războiul să se joace...
Chiar de la Cain încoace! ...

În tot timpul următor,
Marte-i, zeitatea lor
Și-au pe Diavolul păstor
Lupi, în turma oilor

Își rânjesc, mârâind
dinții
Și-și pot, omorâ părinții

Caută pentru ei, slavă,
Oameni cu mintea bolnavă... ,

Ispitelor se închină
Înglodați pe-uscat în tină,
Mândri, nu vorbesc română
Zic câte-o vorbă străină,

”Orbi” lipsiți de-orice lumină
Cu așa un viitor
Și mare înțelepciune, Sunt un soi răzbunător

Și-s sătui de pace-n lume,
Nu vor să își plece capul,
Înaintea DOMNULUI,
Ci-n, derâdere-s
cu altul,
Pe buza mormântului,

Au tații, în parlament
Surzi și muți, bine plătiți,
La apel răspund prezent,
Dup-un somn
binevenit,

N-au greșeli, țin
Capul sus,
Că nimic, nu au propus,
Ajung cu totul, de râs
Când mai scapă,
Câte-un fâs! ...

Și-acești băgători de seamă,
Toacă banii, de pomană
Iau din bunul statului,
Și, hrana soldatului,

Vina nu-i, a nimănui
Că-s șireți, ai dracului
Dar cât timp, își freacă nasul,
Le sosește și lor ceasul! ...

Lipsiți total de speranță,
Atipic legați, de clanță
Se pot spânzura, de ea
Că nu-i, cată nimenea,

Au fost tot, în tensiune
Făcând Neamul de rușine,
Blestemați fiind de popoare,
Vor titlul de ”cel mai mare! !”

Vor pieri prin atipii
C-au făcut numai prostii,
Vor regreta că n-au
Vrut pace,
De-acum, în iad se vor coace! ...

Blându Ioan
08.10. 2025.