Se scutură de frunze, floarea. .
Petalele, și ele apoi.
Pe drumuri calcă înserarea
Cu pașii ei, străini și goi!
Ne-aduce iarăși toamna vieții
Covor de frunze, străluciri!
Dar știm că-n zorii Dimineții
Purta-vom cerul în priviri!
O viață ni s-a dat! Știm bine
Că-i doar un abur. . doar atât!
Cum ți-o trăiești? Tu știi creștine:
Legat de cer. . sau de pământ?
Daniela Banita