Vis cu prezența constantă
a Creatorului în viața noastră! ...


Noaptea dormeam liniștit,
Când un vis, scurt m-a trezit,
Visul clar, mi-a arătat, Brațul
Celui Preaînalt...
Brațul stâng, fiind dezgolit
De la pumn la omoplat,
Eu eram în urma Lui
Mai jos, în dreapta, și-n
Vorbe clare
Unui grup strâns adunat,
În dreapta mea grup oarecare,
Pe care nu îl vedeam
Atât doar că-l intuiam,
Și zicând la adunare
Că mâna ce se arată,
În timp ce pumnu-I frământa
Lutul negru maroniu, umezit
Formă să-i dea,
Domnul să-i dea chipul Lui,
Modelării lutului,
Imaginea omului! ...
Sub albastrul cerului
Să fie administrator, al Pământului.
Aceste lucruri se petreceau
Undeva, în marele univers,
Sub un cer, transparent
Brusc m-am trezit,
Visul, m-a urmărit și nu s-a șters
Și brațul întins,
În suflet mi-a rămas,
Ca din lege-un înscris
Cu regim permanent,
Domnul rugăciunea mi-a ascultat,
Ca să mi se-arate, din când în când,
Câte-odat
Și l-am văzut nu-n Sabat ci-n zi de lucrare

Și m-am bucurat mult la deșteptare! !
Când la Sine, mă cheamă
Alerg fără teamă, dar mă-ntreb dacă-n vis,
Îmi va spune, Domnul, ceasul și ziua,
Când mi se-arată din ceruri Ieșua?
Văzusem doar brațul, omoplatul,
Și mâna Domnului,
Sub culoarea, sinilie a cerului,
Visul curgea după creerea Edenului,
În rest un cer, limpede și clar,
Și brațul întins al” Unui Olar”
Și lutul, modelat cu
siguranță
În mâna, Marelui Făurar!
Pune aici pe pământ pân la cer,
O scară de certă importanță...

Bându Ioan
10.01. 2025.