Interfața site-ului a fost îmbunătățită și mai sus vedeți săgeți care indică unde se află acum fiecare element principal de navigare și căutare.

Toate au o vreme
Autor: Dionisie Giuchici  |  Album: vol. 2 - Domnul, nu eu!  |  Tematica: Diverse
Resursa adaugata de catre_un_cititor in 27/03/2009
TOATE ÎŞI AU O VREME

Dionisie Giuchici
vol. 2 - Domnul, nu eu!

Solomon vorbea în pilde, dar şi foarte desluşit;
Despre foarte multe lucruri împăratul a vorbit;
Dintre miile de gânduri arătate la popor,
El a zis că jos sub soare, toate îşi au vremea lor.

Naşterea ce se perindă ca şi ceialalţi scântei,
A zis Solomon, că-şi are şi aceasta vremea ei.
Universul, -spun savanţii-uriaşa dimensiune,
Naşte încontinuu stele, este în expansiune.

Larvele din sânul mării se-nmulţesc, se nasc, răsar,
Miliardele se mişcă în oceanul planetar.
Iar pe dealuri lângă stune, mieluşeii behăiesc.
Păsările cântă-n codru, puişorii ciripesc.

Şi furnica, şi albina, şi cerboaica, dragul meu,
Naşterea e o poruncă dată chiar de Dumnezeu:
"Creşteţi şi umpleţi pământul!"- dragi furnici şi dragi albine
Dar să ştii că Domnul zice omule chiar către tine.

Dacă nu s-ar naşte altă boabă putrezită-n tină,
Am rămâne fără fructe şi legume în grădină.
Milioane de celule - spune doctorul -, că mor
În ţesutul nostru, însă altele se nasc în zbor.

Naşterea e o minune: suflă vântul peste flori,
Şi să vezi polenizarea cum pictează în culori;
Iacov a lăsat în apă nuieluşele vărgate,
Iar în urmă se născură miei cu petele pe spate.

Şi pe mine şi pe tine, ne-a ţesut în chip ciudat,
Dumnezeul nostru mare, într-un loc întunecat,
Înaintea plăsmuirii El te-a rânduit să fii,
Şi ţi-a scris pe firul vieţii câte zile vei trăi.

Da, al nostru Tată Veşnic, ţine în a Lui prezenţă,
Şi mulţimile de stele, şi a noastră evidenţă.
O zi trece, alta vine, zorii nasc mereu petale,
Toate se supun şi umblă înaintea voii Sale.

Numai cine se usucă este împotrivitor,
Ce-i uscat şi nu mai naşte, se aruncă în cuptor.
Mai există şi miracol: ştiţi că vechii uriaşi,
S-au născut, dar dispărură făr'a mai avea urmaşi.

Şi oiţa care-i stearpă stă în turmă lângă oi,
Sunt atâtea şi atâţia de aceştia printre noi.
Sterp şi stearpă, nu-i ocară, este treaba Celui Sfânt,
Însă dacă tu te-amesteci, ai ieşit din legământ,

Eşti ca floarea vestejită, te usuci din rădăcini,
Este-o lege a naturii, urmăriţi-o în grădini.
Totuşi, câţi ar fi pe lume de născut şi de adus?
Fiindcă Pavel nu ne spune, şi nici Petru, nici Isus.

Câţi copii să nască mama? De ce nu avem un stas?
Ca să ştim pe câţi şi câte, să-i primim la noi acas'...
Dacă Biblia ar zice cinci, sau zece, ar greşi;
Căci ce-ar trece peste-aceştia, mamele i-ar nimici.

Criminalele ar spune: "Eu mă iau după Cuvânt!"
Şi vai! ce-ar mai fi prin case şi biserici, pe pământ!
De aceea nu ne spune Cartea în al ei credeu,
Fiindcă numărul îl ştie Unul singur, Dumnezeu.

Ştie numărul la stele, ştie numărul la fii,
Numai Dumnezeu cunoaşte când te naşti, când vei muri.
Poate pentru unii zece, poate pentru unii doi,
Planul Domnului e tainic, şi e neînţeles de noi.

Şi aici e proba mare cât suntem de credincioşi,
Câţi creştini acceptă planul, şi câţi au rămas fricoşi.
Uite valul de lăcuste cum se duc din trepte-n trepte,
Numai unele"creştine" se pretind mai înţelepte.

Uite corbul cum se-ntoarce bucuros la cuibul său,
Fiindcă puii după hrană au strigat la Dumnezeu.
Şi atâtea păsărele fericite ciripesc,
Pentru pui şi pentru ele, pâinea de la El primesc.

Lasă-te de-ngrijorare, soră împotrivitoare!
Căci la urmă răsplătirea îţi va fi nespus de mare.
Şi Isus Hristos pe cruce, a privit la răsplătire,
Dincolo de suferinţă e viaţă, fericire.

După cum dintr-o găoace, puiul se naşte din ou,
Din Cuvintele Scripturii, omul se naşte din nou.
Despre vremea mântuirii, despre naşterea de sus,
Vorbea Solomon în taină, arătându-L pe Isus.

Pavel de asemeni scrie de Adam, de cel firesc,
Căci întâi e cel din fire, iar la urmă cel ceresc.
Dumnezeu îşi naşte fii pe pământ, aici pe glie,
Iar la urmă ne strămută lângă El în veşnicie.

Dragă soră, dragă frate, de-l primeşti în cortul tău
Pe micuţul, pe micuţa, îl asculţi pe Dumnezeu.
Căci aceasta este vremea, însă alte vremuri vin,
Astăzi firea-ntreagă naşte cu durere şi suspin.

După ce vom trece ţărmul, acum nu le înţelegi,
Vom primi altă structură, alte însuşiri şi legi.
Diamante mari şi grele vor purta pe frunţi de crin,
Răsplătirea ascultării, credincioşii pe deplin.

Nu se uită suferinţa dată pentru Dumnezeu,
El te-a răsplăti, fii sigur, pentru tot necazul tău.
Domnul le-a făcut frumoase toate, pentru vremea lor,
Astăzi pe pământ se naşte cel mai minunat popor.

Nicodime înţelege, dacă nu te naşti de sus,
N-ai să poţi intra în slava viitoare cu Isus.
Cei din iad ar vrea să nască şi o sută de copii,
Dar nu pot să se întoarcă pe pământul celor vii. 

Naşterea îşi are vremea astăzi, mâine a trecut,
Nu mai este nici o scuză pentru cei ce n-au crezut!

Amin
Până în acest moment nu au fost adăugate comentarii.
Statistici
  • Vizualizări: 5697
  • Export PDF: 71
  • Favorită: 2
  • Gramatical 1
  • Nisalin  k

    Gramatical 1 0
  • Diacritice 1
  • Nisalin  k

    Diacritice 1 0
  • Conținut 1
  • Nisalin  k

    Conținut 1 0
Opțiuni