`Atunci și acum. `

Cu ramuri de finic.
Și cu hainele pe jos
Așa îl așteptau atunci.
Pe Isus Hristos.

Cu lacrimi se bucurau.
Și Osana-n cor strigau.
Nu era traiul de-acu.
Dar îl aveau pe Dumnezeu.

Atunci, era simplitate.
Acu, mai bine nu se poate.
Și cu toate ce avem.
Uităm să ne mai rugăm.

Haideți să ne cercetăm.
Cu smerenia cum stăm?
Alergarea noastră-i bună?
E către Ceruri sau țărână?

Cum aștepți tu pe Hristos. ?
Ce ai strâns, rămâne jos?
Sau te vor urma spre Cer.
Faptele de orice fel.

Eu nu vreau Doamne-n astă lume.
Decât să știu că sunt al Tău.
În zile grele și suspine.
Te rog, Fii ajutorul meu.

Nu vreau Isuse, bogăție.
Nu vreau nici aur sau renume.
Te vreau Isuse doar pe Tine.
Cât voi trăi în astă lume.

Nu vreau Isus să pribegesc.
În timpul ce Tu mi l-ai dat.
Vreau Numele să-ți Preamăresc.
Căci Tu, Isuse, m-ai iertat.

Fără de Tine, nu-i iubire.
Pe acest străin pământ.
Căci nu există Fericire.
Fără Cuvântul Sfânt.

Fără Dragostea-Ți cea mare.
Nu exista propășire.
Și când sunt căzut în vale.
Din Mâna Ta am Izbăvire.

Nu vreau Doamne, niciodată.
Să mă mai despart de Tine.
Să nu ma lași Isuse, Tată.
Să rătăcesc pe căi străine.
`Amin`

> Lăudat să fie Domnul meu Isus Hristos și Puterea Duhului Sfânt!