Doamne sângerarea Ta...


Prin marea Ta sângerare
Ai întors multe popoare
De pe strâmba cale-a lor
La Tatăl luminilor

Sufletele când greșesc
Mă judecă foarte des
Dar păcatul omenesc
Nu am cum să îl iubesc
Că îl judec, e firesc...

N-am treabă cu cine-l făptuiește
Dar râvna pentru Domnul crește
Pe toți DOMNUL ne iubește
El judecă și împlinește

Fug de păcatul de mândrie
Și-s modest la locul meu
Dragostea-mi de Domnul crește
De-al morții înger mă ferește
El îmi picură în vers
Lucruri mari din univers

Universul ce-a creat
Fără umbră de păcat
Dar noi Îi greșim mereu
De aceea-n drumul meu

Pe care greșesc și eu
Vestesc Numele Său Temut
Fiindcă el îmi este scut
Și îmi este pavăză
Cel ce n-are început,

Cel ce poate tot crea
Are Nume YEHOVA
Umilește împărați
Care legea n-o-mplinesc

Dar le-arată ce greșesc
Îi iartă când îi urmează
Și în Duhul îi îndreaptă
Nu-i cheamă la judecată
Dacă-l propovăduiesc! ! ...

Funcția lor, e înaltă
Și popoarele, îndreaptă
Dacă-mplinesc a Sa vrere
Ce-i expusă la vedere...

Prin porunci, ca apă vie
În a lor împărăție
Și atunci când îi greșesc
Și se-ntâmplă uneori

El mă ia de subsuori
De pe Tronul Său ceresc
Celor ce se simt jigniți
Preoți, pastori, pocăiți,

Chiar de vă simțiți vexați
Păcatul eliminați
Și de-o vrea Cel Preaînalt
Am să-mi pun cenușă-n cap
Și mă rog să fiu iertat
De Tatăl și de toți frații
Ce nu cred, în ce cred alții...

Blându Ioan
21.04. 2026.