Nu uita de robul Tău!


Tu mi-ai dat zile senine
Și simțeam, cât Te iubesc
Dar acuma, nu mi-e bine
Dar tot Ție-Ți mulțumesc.

Oare vei lăsa Tu oare
Cu totul, să mă sfârșesc?
Să ard ca o lumânare
Și apoi, să mă topesc?

Întrebarea-i omenească
Căci eu simt durerea mea,
Este normală, firească
Oare, voi trece de ea?

Mă rog Ție cu iubire,
Să mă mai învrednicești,
Să-mi dai putere, simțire
Cugetul, să-mi întărești,

Lupta grea să o pot duce
Căci cuptorul, arde rău
La ceruri să pot, ajunge,
Lângă Tine, Domnul meu.

Inima mea este plină
De speranță și iubire,
Dragostea Ta mă alină,
Mă umple de fericire.

Știu, că nu mă vei lăsa,
Să fiu deznădăjduit,
Inima mea, e a Ta
Doar cu Tine-s împlinit.

Încercarea nu-i ușoară,
Omul din mine-i fricos
Însă timpul trece, zboară
Și voi fi iar sănătos.

În genunchi mă rog, fierbinte
Nu uita de robul Tău,
Dă-i putere, înainte
Să meargă, chiar dacă-i greu

Îți cer Doamne stai cu mine
Căci singur, nu aș putea
Nădejdea mea e la Tine
Domnul meu, nu mă lăsa.

Amin

Câmpia Turzii 20 aprilie 2026