Ca noi s-avem o primăvară
Prin frigul coborât în țară,
Un Miel divin veni în lume
Blestemul nostru să-l asume
Ca noi s-avem nădejde iară
Şi-o nesfârșită primăvară.

Ca noi să fim primiţi în slavă,
Sub judecata cea mai gravă
Un Miel plăpând fu scos afară,
Fu sfâşiat de colți de fiară
Ca noi să fim primiţi în slavă
Din lumea de păcat bolnavă.

Ca să sorbim nectarul vieţii,
Împriponit în dosul ceţii
Un Miel ceresc, fără zăbavă,
Bău o cupă cu otravă
Ca noi să bem nectarul vieţii
Întru nădejdea dimineţii.

Ca noi s-avem o sărbătoare
Și o cerească desfătare,
Un Miel gingaș fu pus pe plită
Să-ndure caznă nesfârșită
Ca să avem noi desfătare
Şi-o nesfârșită sărbătoare...

Isus a fost făcut păcat
Şi-n patru cuie atârnat,
Plăti a noastră datorie
Primind a cerului urgie
Şi îndură blestemul sorții
Atunci când frânse boldul morţii.

Isus a fost făcut păcat
Şi pus pe lemnul blestemat
Ca noi s-avem nădejde iară
Şi-o nesfârşită primăvară,
Să fim primiţi la El în slavă
Din lumea de păcat bolnavă,
Să bem nectarul tinereţii
În răcoreala dimineţii
Și să trăim cu desfătare
În nesfârșită sărbătoare.