Privesc în viața mea, o, scump Părinte
Privesc atent și vreau să-Ți mulțumesc,
Căci tot ce sunt și am, o, Doamne Sfinte
Numai prin harul Tău, eu toate le primesc.

Pe dealul greu al Golgotei, al biruinței
Mi-ai dat în dar, iertarea ce nu o meritam,
Caci ai purtat pe cruce, haina suferinței
Și ai luat păcatul meu pe care îl purtam.

Prin harul tău eu sunt copilul Tău, Stăpâne
Și tot prin harul Tău, înaintez și cresc,
Citind Cuvântul Tău și apoi la rugăciune
Din zi în zi mai mult, pe Tin’ să te iubesc.

Prin harul Tău mă ți pe-a Ta cărare
Chiar de e lupta grea și drumul e cu spini,
Putere-mi dai să fac a Ta lucrare
Și cu a Ta iubire, durerea mi-o alini.

Căci harul Tău, O, Doamne nu mă lasă
Să zac în starea mea de om murdar,
Mereu mă-ndeamnă să mă-ntorc acasă
Și flacăra să ardă mai tare pe altar.

Și la finalul vieții, voi spune cu tărie
Din al meu suflet, tare voi rosti:
“Prin harul Tău am pace, bucurie
Prin harul Tău, în ceruri, cu Tine eu voi fi.”