Când zorile iar răsar,
Tristețile se risipesc și dispar.
Când floarea-n câmp înflorește,
Sufletul pe Domnul Îl slăvește.
Când vine nor sau vine soare,
Să-I dăm lui Dumnezeu onoare,
Căci El ne poartă fiecare pas
Și spre cer ne duce ceas de ceas.
Când vântul bate cu putere,
Ne-ncredem în Hristos cu tărie.
Când o nouă zi se ivește,
Sufletul cântă și se-nveselește.
Când stelele pe cer lucesc,
De locul sfânt îmi amintesc.
Când raze dulci din cer coboară,
Credința-n inimă tresare iară.
Când curcubeul se arată,
Văd legământul sfânt de altădată.
Când florile-și răspândesc mireasma fină,
Îl simt pe Isus și-a Lui lumină.
Când Hristos îmi dă speranță,
Inima mea e-n siguranță.
Când rostesc o rugăciune,
Aștept din ceruri o minune.
Psalmul 150:6
„Tot ce are suflare să laude pe Domnul! Lăudați pe Domnul!”