1).
De ce există spaimă-n tine?
De ce te clatini tu creștine?
De ce nu rabzi când poți răbda?
De ce nu strigi în disperarea ta?

2).
*Eu stau și te veghez din larg pe mare*
*Eu sunt aici când treci prin încercare*
*Eu umblu și pe ape să salvez, copile*
*Eu sunt speranța. . ce nu va dispărea*.

3).
Când gânduri negre te frământă
Doar Harul Său te mai încântă
Ca-n inima zdrobită să nu nască
Ura celor ce nu știu să iubească.