Navigând spre Veşnicii
Autor: Flavius Laurian Duverna  |  Album: Dor de veşnicii  |  Tematica: Incurajare
Resursa adaugata de Duverna in 27/04/2009
Navigând spre Veşnicii

...Navigând spre veşnicii,
Spre a Edenului grădină,
Noi am plecat cu bucurii
În suflet purtând nostalgii
Si inima... de doruri plină,
Din întuneric spre lumină.

Evanghelia ne-a pregătit
Un loc sfânt de navigare
Ce-atât de mult l-am dorit
Sublim şi vrednic de trăit,
Pe-nvolburata lumii mare
Cu stele mii scânteietoare.

Cu pânzele-ndreptate sus
Pe-ale vieţii întinse valuri,
La cârmă cu Domnul Isus
În drgostea Sa de nespus
Vom întâlni... alte limanuri
Ce nu ne vor mai fi rivaluri.

Se vor numi limanuri bune
Cu oaze scumpe, neştiute,
Şi despre care ni se spune
Că nicio dată, n-or apune,
Că încă sunt necunoscute
După păcat fiind pierdute.

Ceea ce ochiul n-a văzut
Şi-urechea nici n-a auzit,
Aşa e tot ce-a conceput
Pentru omul cel pierdut -
Acel ce veşnic ne-a iubit
Prin planul crucii împlinit!

Şi mintea nu şi-a închipuit
Ce măreţii sunt în minuni,
În harul sfânt de-a fi trăit
Ce pentru noi le-a pregătit
Puterea Marii-Nţelepciuni
Strălucind... peste genuni.

Vorbirea este prea săracă,
Şi nici că poate să descrie
Ecoul celor ce-au să placă
Acele lucruri ce-au să facă
Prin scumpa lor minunăţie
Să strălucească-n veşnicie.

Şi calea sfântă spre Eden,
Impetuos stă pe speranţă,
Stă-n abordarea altui gen
De-a fi statornic şi-omogen
Fără de nici o alternanţă -
Al vieţii sfinte-n siguranţă.

Concept altul despre Lege,
Acum trebuie să adoptăm!
Spărturile toate-ale drege
Un stil de viaţă, se-nţelege
Acum putem să-l cultivăm
Pe drumu-ales ce 'naintăm!

Schimbarea lentă, nedorită
Peste puteri de ne-ar pare,
Ea trebuie de-a fi-mplinită
Şi-o altă viaţă... a fi trăită
Prin înnoire-n transformare
La baz-având iubirea mare.

Alegerea e doar a noastră,
Şi numai nouă ne-aparţine,
Şi pe planeta cea albastră
Lucrarea cât ar fi de vastă
Este valabilă pentru oricine
Ce simte dorul să se-nchine.

În hotărârea ce-o vom lua,
În cotitura ce-o vom face
Viaţa pentru-a ne schimba
Şi zilinic a ne transforma -
Vom regăsi, veşnica pace
Ce nu depinde de soroace.

Eliberaţi, de-orice pincipii
Prin obiceiuri moştenite...
Să-nlăturăm a lor restricţii
Care dau loc la contradicţii
Pentru-avea clipe fericite
Pe calea vieţii...-orânduite,

De Dumnezeu, ca să trăim,
Dragostea Sa-n eternitate,
Unde-n Edenul cel sublim -
Cu-l său splendid Ierusalim
Din nou redate, vor fi toate
În lanţul lor de nestemate!

Să ne întoarcem către El,
Şi El la noi se va întoarce,
Ca să atingem sfântul ţel
L-al nostru Domn Emanuel
Căci când zice, El şi face -
Şi totu-n linişte, şi-n pace!

Numai El când porunceşte
Pe loc, viaţa prinde fiinţă,
Fiindcă Izvorul vieţii este
Nimic nu este de poveste
Totul la El... e cu putinţă,
Nouă ne trebuie credinţă.

Edenul, nu-i prea departe...
Un singur lucru ni se cere,
A lepăda ce ne desparte,
A asculta ce scrie-n carte,
Şi-a ne-nsuşi, a lui mistere
Ce vin din alte emisfere!...

Şi navigând, spre veşnicii
Având speranţa ca ancoră,
Vom retrăi mari miununăţii
Mergând pe-a apelor stihii,
Cu noi până-n ultima oră -
Isus Hristos, va fi la proră!

Flavius Laurian Duverna
13 februarie 2009
Despre poezie
Este o poezie foarte frumoasa slava domnului.:D

Adăugat în 17/02/2009
Navigând spre Veşnicii
Dacă apreciaţi poezia, înseamnă că dorinţa prioritară a vieţii vă este navigarea spre veşnicii, la cârma corăbiei lăsându-L pe Domnul Isus, conducător. Într-adevăr, fără El, nu suntem siguri, pe marea lumii, că vom ajunge la limanul scump al vieţii noastre. Vă doresc să aveţi dragoste pentru poezia religioasă, care înalţă sufletul spre Dumnezeu!
Adăugat în 18/02/2009
Statistici
  • Vizualizări: 1166
  • Export PDF: 62
  • Comentarii: 2
Opțiuni