Predare

Sunt un străin aici și-un călător
Înspre un loc fără de-asemănare
Care în orice zi-i așa dator
Dar a plăti nu-i niciodată-n stare.
Sunt un căutător de necuprins
Dar prins adesea ca-ntr-o colivie
Un luptător care se vrea ne-nvins
Dar prea rănit în timp de bătălie.
Mă lupt adesea cu ce e lumesc
Dorind să ies biruitor pe dată
Dar sunt lovit și-ades mă prăbușesc
De nu veghez când răul se arată.
Mă văd așa de rău și de murdar
Vrednic de condamnare și rușine
Un păcătos ce nu așteaptă har
C--atât de mult s-a-ndepărtat de Tine.
Nimic nu merit, Doamne minunat,
Din mâna Ta cea binecuvântată
Dar vin 'naintea Ta adânc plecat
Să-ți mulțumesc din inima mea toată,
Că nu ai renunțat să mă iubești
Și să-mi arăți în orice zi-ndurare
Că m-ai privit cu ochi dumnezeiești
Și m-ai condus cum nimeni nu e-n stare.
Îți mulțumesc că m-ai dorit al Tău
Și Har mi-ai dăruit cu-ndestulare
Ca să-nțeleg că-ndepărtat de rău
Am să cunosc iubirea Ta cea mare.
Mă simt dator, în orice zi dator
Să Te iubesc așa cum se cuvine
Pe Tine, scumpul meu izbăvitor,
Căci m-ai scăpat de lanțuri și rușine
Și să rămân în mâna Ta predat
Cu inima întreagă pe vecie
Să fiu copilul Tău cu-adevărat
Cu o purtare ce să-Ți placă Ție.
Aș vrea Doamne mereu să Te ascult
Și-n orice zi să m-apropii de Tine
Cu inima spre-a Te cinsti mai mult
Iubind Cuvântul Tău ce mă susține.
Învață-mă ce e cerescul Har
Cu revărsări bogate și divine
Să simt în piept iubirea Ta de jar
Ca să mă-ndemne să alerg spre Tine
Și-n fata Ta să stau adânc plecat
Predându-mi inima de-a pururi Ție
Preafericit și binecuvântat
Că pot să fiu al Tău pentru vecie.