Tot ce vrea Domnul, este inima noastră,
Să intre în ea și să fie doar el Stăpânul ei.
Prin lepădarea de păcat noi vom avea,
Doar iubirea lui din partea sa.
Să ne zidim casa pe Stâncă prin Hristos,
Să nu fim din acei care nu au Credință.
Să fim pregătiți de orice val din lume,
Căci Isus ne va scăpa, Vom avea Biruință.
În primul rând să fim bucuroşi pe cale,
Că nu suntem de Domnul părăsiți.
Noi aveam un Tată Sfânt care este cu noi,
Și nu vom fii nicicând de furtună loviți.
Orice necredință să fie dată la o parte,
Să Credem în Creatorul Sfânt Isus.
În mână să luăm Sabia și scutul Credinței,
Drept pe cale să mergem până acolo sus.
Să nu lenevim, să aducem Jertfă Domnului,
Să ne rugăm astăzi cu Stăruință.
Nu vom fii dați de rușine cu sine,
Căci inima noastră, lui aparține.
Iată, ce trebuie să nu uităm:
Să fim răbdători, și să fim tari.
Să fim oameni, în jurul nostru,
Să fim în Hristos cei mai mari.
Orice neliniște și necaz pe care le avem,
Să spunem lui Isus în rugăciune.
Să dea el rezolvare din plin,
Domnul nostru Isus, cel Divin.
Bunatatea lui Dumnezeu este mare,
Ea nu se va termina niciodată.
Căci ea este pentru noi oricând,
Ne dă pace și iubire iertând.
Totul știe Dumnezeu ce se întâmplă,
Totul este sub a lui privire Sfântă.
El conduce pământul și orice făptură,
Și dă Binecuvântarea în orice luptă.
Un Suflet de om are nevoie mult,
De Hrană Sfântă și Divină din Cer.
Ca să poată fii cu Creatorul,
Ușurând Suferința și Cuptorul.
Această poezie a fost scrisă , în 9 iulie 2025, la ora 3:20