Nu forta - asteapta!
Să aștepți e un lucru mare, și e vrednic de-L urmat,
Căci acel ce așteaptă în tihnă, este un om înnobilat.
Are caracter puternic și format prin lupte grele,
Și așteptarea lui rodește până sus, mai sus de stele!

Căci Eu știu, îți spune Domnul, gândul Meu cel pentru tine:
Gând de pace, nu de osândă, ca să dai tu rod spre bine!
Viitor și o nădejde Eu în taină-ti pregatesc,
Dar azi vreau să-ți spun: așteaptă, nu forța, nu mă grăbesc!

Căci al Meu gând nu-i al tău, Eu ți-am proiectat viața,
Cum nici n-ai visat vreodată, Eu vreau să-ți aduc speranța.
Dar adesea tu, pe cale, te opui și lupți în vânt,
Când ar trebui să aștepți și să crezi al Meu cuvânt!

Uită-te în Cartea Sfântă ce exemple ți-am lăsat,
Cum ar trebui să aștepte cel ce-i fiu de împărat!
Uită-te atent la Iosif, ce de frați a fost vândut,
Doar un tânăr, iată-l sclav și crezut de-ai săi pierdut!

El nu s-a opus deloc planului măreț și sfânt,
Ba din contră, se-ncredea în al Meu cel bun cuvânt.
Iată-l pus la munci ce-s grele și încercat ca aur pur,
Iată-l umilit și singur, suflet trist, ce destin dur!

Iată-l suferind în taină, ani întregi întemnițat,
Dar el n-a pierdut speranța, n-a căzut descurajat.
Zeci de ani Eu l-am zdrobit, l-am lucrat prin suferință
Și am făurit din el vas etern de biruință!

Nu i-a fost ușor să rabde ani întregi în așteptare,
Dar știa că Eu lucrez să-i dau binecuvântare!
L-am zdrobit în palma Mea și l-am ars prin foc ce doare,
Ca la urmă el să stea cel mai falnic în picioare!

Uită-te la alt exemplu, chiar la David cel frumos,
El la fel a așteptat ani întregi, de plin folos.
Alungat prin văi, coline, ani întregi sortit la moarte,
Eu l-am prelucrat în tihnă, ca de tron să aibă parte!

N-a încercat, în suferință, să forțeze nicio poartă,
Căci știa în duhul lui că-a Mea mână sfântă-l poartă!
Așteptarea lui cea lungă l-a lucrat, l-a pregătit,
Pentru timpul lui de glorii, Eu întâi mult l-am zdrobit!

Iată-l pe Moise în pustie, patruzeci de ani așteaptă,
Să-l lucrez, să-l șlefuiesc cu o inimă înțeleaptă.
Uită-te spre Ana cum, prin durerea ei cea grea,
A știut să aștepte în tihnă pe-al ei fiu din partea Mea!

Uită-te la Fiul Meu, chiar la Isus, Sfântul Miel,
A știut să aștepte clipa pregătită pentru El.
A știut să asculte vocea ce-L ghida mereu în toate,
S-a smerit, s-a umilit, a gustat din cea ce-i moarte!

Multe, multe aș putea să-ți înșir exemple sfinte,
Astăzi vreau să înțelegi adevărul ce nu minte!
Vreau să aștepți promisiunea, vreau să te încrezi în Mine,
Căci doar Eu, în viața ta, ți-am făcut întruna bine!

Eu am timpul Meu în toate, tot ce-i pregătit te-așteaptă,
Ca tu să pășești spre Mine cu o inimă înțeleaptă
Și să crezi că planul Meu pentru tine e perfect.
Eu lucrez adânc în taină, nu-l privi ca pe-un defect!

Voia Mea în viața ta cântărește mult, să știi,
Tu încrede-te în Mine ca să guști din bucurii.
Prețuiește pregătirea ce te șlefuiește-ntruna,
Căci această șlefuire, te-a aduce acea cunună!

Așteptarea doare, da, cere timp și doar răbdare,
Dar acel ce rabdă azi, mâine va fi un vas ce-i tare!
Cel ce așteaptă nu forțează, ci se-ncrede sfânt în Mine,
Eu îl voi binecuvânta și-l voi umple cu rubine!

Cel ce rabdă, cel ce așteaptă va fi binecuvântat,
Ca stiut să aștepte vrednic ca și-un fiu de împărat.
Căci s-a încrezut în Mine chiar și-n greu, și-n suferință!
Și-ntr-o zi Eu îi voi da har etern și biruință