Ep. Ap. Pavel c. Romani cap. 14.
Cum să ne purtăm
cu cei slabi
Primiți-l pe cel slab în credință
Și gândurile lui nu le judecați
Poate la fel era a voastră ființă
Înainte de-a fi botezați...
Unul înclină să mănânce de toate
Cel slab însă legume mănâncă
Nimeni să nu judece pe-al său frate
Ci la Stâncă să-l aducă de poate
Să nu se disprețuiască-ntre ei
Pentru o hrană sau diferite idei
Unul o zi de alta o deosebește
Altul vede zilele toate la fel
Fiecare să se-ncreadă orbește
În ceea ce crede sigur pe el
Cel ce ține ziua petru Domnul o ține,
Și celălalt în fine, pentru Domnul, n-o ține
Și cel ce mănâncă pentru Domnul o face
Și Domnului mulțumește deci
Să mănânce în pace! ! ...
Cel ce o ține și nu mănâncă
Și mulțumește Celui Ce-i e Stâncă
Trebuie să pricepem cu toții bine
Că nimeni nu trăiește pentru sine
Și nimeni nu moare pentru sine! ...
Căci dacă trăim, pentru Domnul trăim,
Și dacă murim pentru Domnul murim
În ambele situații suntem ai Domnului
Căci n-avem nici o încredere-n alții
Și tocmai pentru asta a murit și a-nviat Cristos
Pentru fiecare suflet păcătos
Să stăpânească peste vii și morți
El iată și azi mai bate la porți...
Fii Lui Supus și-n El foarte cuviincios! ! ! .
Dar de ce judeci tu pe fratele Tău?
Și de ce îl disprețuiești
Căci ne va judeca odată Scrupulos
Acel mântuitor Dumnezeul Cristos! ! ! ...
Deci mai bine aproapele să îți Cinstești
Și-ntocmai ca pe tine să îl iubești
Ca să fii demn de cele cerești
Căci este scris:
”Viu sunt Eu și tot genunchiul mi se va pleca și toată limba Slavă Lui Dumnezeu să dea! ! ! ...
Pentru toată iubirea și Dragostea sa! ! ! ...
Și fiecare seama vom da
În fața Stăpânului Yehova! ...
Atât de fapte rele,
Cât și de-a făcut doar bine,
Deci să nu ne judecăm unii pe Alții
Ca fratelui nostru să nu-i fie sminteală
Sau prilej de poticnire
În mântuire și nici de rușine...
Ci să avem acelaș fel de gândire
Sunt încredințat scria Pavel că:
Nimic nu e întinat prin sine
Întinat e pentru acel ce așa Gândește
Spre a sa rușine
Și vede acel lucru ca fiind necurat
Când tocmai el este ingrat.
Dacă pentru-a ta mâncare
Pe fratele tău se mâhnești
Nu ești pe acea cărare
A dragostei de fiecare
Pe Dumnezeu nemulțumești
Fiindc-a murit pentru el
Dumnezeu Domnul oștirii
Care totdeauna este
Calea Sfântă a iubirii
Căci împărăția Sa
Nu-i mâncare-ori băutură
Ci cum se spune-n scriptură
E-ai aleasă ca să fie
Dreptate, Pace, Bucurie
Căci pentru ele a venit
Isus Domnul pe pământ
Și toate trei într-un legământ
Ni-s date prin Duhul Sfânt! ...
Deaceea să urmărim pentru Toți vecii,
Cele ce sunt ale păcii! ...
Ca și Cele-ale zidirii
Unuia pentru celălalt
Ca Dumnezeul oștirii! ! ...
Nu strica pentru-o mâncare
Sau pentru vre-un lucru rău
Lucrul ce-l face Dumnezeu
Fiindcă iubite frate
La el toate sunt curate
Dar cel ce face poticnire
Evident că face-un rău
Bine e să nu mânci carne
Chiar de nu vei bea nici vin
Chiar de foame sau de sete
Să te-abți și tu puțin.
Ca să nu faci cu putință
O slăbire în credință
Fie chiar fratelui tău
Să-l superi pe Dumnezeu
Să ai credința pentru tine însuți
Că pe nimeni nu insulți
Și sfatul părinților
Dat de Domnu-oștirilor
Nu te judeca pe tine
În ce crede că e bine
Fiindcă Domnul toate vede
Zic ”Domnul Luminilor”
Și cine-n el se-ndoiește
Tare greu se osândește
Fiindc-a omului ființă
N-a făcut-o din credință
Și judecat de conștiință
Fiind pentru acest fapt
Tocmai comite păcat! ! ...
Blându Ioan
07.01. 2026.
PS
Să dăm slavă Domnului
Arhitect al Sionului
Al Sionului ceresc
Chiar și-n cuget pământesc
Toți cei care se smeresc! ! ! ...
***