Prin răbdare ieși biruitor

Atâtea valuri și furtuni în șir
Au lovit în mine și mă mir
Cum am putut să rabd atâta vreme
Să n-am din partea lui tati nicio mângâiere?

Dar inima din mine întruna îmi gemea
Până am trecut această încercare grea,
Măcar că Domnul promisiuni întruna ne făcea:
În scurtă vreme la cauza voastră voi lucra.

Stam și așteptam nerăbdătoare-
Doamne când va fi aceasta oare?
Priveam la alți copii din jurul meu
Erau așa de fericiți, dar eu...

Trebuia să tac, sau să mă laud cu Dumnezeu
E tatăl meu și nu mă părăsește când mi-e greu.
M-am încrezut în Domnul și m-a mângâiat
Și când n-am avut, atunci El ne-a dat.

Lipsurile întruna Domnul ne-a completat
Și-i mulțumim că de rușine El nu ne-a lăsat.
Atâția ani de atunci s-au scurs
Dar iată Domnul ce a promis

A adus la îndeplinire
Să am și eu o bucurie.
Și voi ce aveți o cruce grea
Să știți că Domnul vă va mângâia.

Vă spun acum să nu descurajați
Nicicând înapoi să nu dați,
În lipsuri și greutăți să nu șovăiți
Că în curând cununa o să primiți.
Amin