O roabă, din Israel, o copilă
Din prinșii de război din Canaan
Cu chipul blând și inimă umilă
Trăia demult în casa lui Naman

Un comandant de oști neînfricat
Era acesta peste sirieni
Prin multe lupte grele încercat
Cu mare-autoritate, între ai săi oșteni

Cu multa trecere-n palatul lui
Ea îi vorbise despre crezul său
Despre puterea sfântă a Domnului
De cer și de mărețul Dumnezeu

Când lepra nemiloasă l-a cuprins
Făcându-l printre oameni necurat
El se văzuse atunci un om învins
Fără de viitor și disperat

Însă acea fetiță la-ndrumat
Către prorocul Domnului din țara ei
Că la el sigur va fi vindecat
Să-l caute pe-un profet, pe nume Elisei

De șapte ori te scaldă in Iordan
Și lepra te va părăsi
Îl trimisese-atunci pe sirian
Profetul Domnului din veșnicii

Nu am eu râurile-Abama și Parpar
Ca să mă spăl și să mă fac curat
Decât să merg n-acest părâu murdar
Zicea acest viteaz neînfricat

Și eu credeam ca va veni la mine
Și-n fața mea se va înfățișa
Și într-o clipă mă voi face bine
Când Numele Domnului său îl va chema...

Plin de mânie a plecat Naman
Dezamăgit de ce i s-a-ntâmplat
Căci nu a mers nimic după-al său plan
Întocmai după cum s-a așteptat

Un lucru greu dacă ți-ar fi cerut
Îl întrebară slujitorii lui
Oare chiar nu l-ai fi făcut?
Spre binele imperiului?

Înduplecat de-ai săi sfătuitori
Ascultător Naman s-a cufundat
În apele Iordanului de șapte ori
Și-ndată-a fost curat și vindecat

Uimit de tot ce s-a'ntâmplat
Și de acest proroc evreu
A înțeles căci cu adevărat
În Israel există Dumnezeu

Spune și tu oriunde te-ai afla
Ca și acea fetiță roabă
La orișicine de credința ta
Aceasta e, cea mai înaltă slujbă