Din văi umbrite de durere

Din văi umbrite de durere,
Învăluite-n nori de ceață,
Îți cerem Doamne mângâiere,
Iertare, adăpost și viață!
Că ne cunoști, ne înțelegi,
Știi toate temerile noastre,
Poți saci de jale să dezlegi
Și să ne scapi din stări sihastre!

Iar celor care zac în noapte,
Sub grele sarcini și-ntristare,
Le fii toiagul de dreptate,
Liman și barca salvatoare!
Să se închine numai Ție,
După Scripturi și prin credință,
Cu o deplină bucurie,
Și veșnică recunoștință!

Din calendarul de sub soare,
Puține zile-au mai rămas,
Și poate-i ultima chemare,
Și poate-i cel din urmă ceas!
Dar dacă încă se mai poate,
Urmează-L grabnic pe Hristos,
Să fii cu El și după moarte,
În Paradisul glorios!

de Teodor Groza
15.11. 2025
Vișeu de Sus