S-a-ntors Acasă! (Un Loc în Rai!)

S-a-ntors Acasă! Casa lui!
E-o caldă Mulţumire!
Găsit-a haine puse-n cui,
Și Patul de-Odihnire,

Aşa cum le-a Visat cândva
Pe un Pământ Amabil!
S-a aşezat! Pe canapea!
E Locul impecabil

De-a se întinde binişor
După-o Călătorie!
Ajuns-a-n Raiul tuturor,
Cu grea Melancolie,

Și-acum îşi simte Dorul Viu
Mai împlinit şi Tandru!
Nu se mai simte în pustiu!
Iar Viaţa nu-i meandru,

Aşa cum fost-a până ieri,
Ȋn Lumile trecute!
Priveşte Geamul! Cu plăceri
Degrabă refăcute,

Și cu un strop de Bucurii,
Ce le credea uitate!
E deci şi el, cu-ai săi, aci,
Ȋn Locuri Minunate,

Și-abia aşteaptă revederi
Cu cei din vechea Vale!
Ȋşi aminteşte cu plăceri
De Visele frugale

Avute, ştiu eu? Mai demult,
Pe când trăia pe Terra!
Era un domn frumos şi cult,
Cu spor în cariera

Ce şi-o făcuse el, uşor,
Acolo, cu ardoare! …
Aici, în Lumea Tuturor,
Găsit-a Loc sub Soare,

Și deci, va lua de la-nceput,
Alt Trai: Dumnezeirea!
Ar vrea ceva de necrezut:
Să-şi vadă Nemurirea

Aşa cum n-a văzut-o-n Veci:
Firesc, la Ea acasă,
Uitând de clipele mai reci
Din Viaţa tumultuoasă

De-acolo jos, de pe Pământ,
Când Lumea era tristă!
Aici, în Locul Drag şi Sfânt,
Mâhnirea nu există!