Omul Bun, nu lasă răul …

Omul Bun, nu lasă răul
Să se-abată-asupra lui,
Nici să se arunce hăul
Peste Soarta orişicui,

Alungând de-acum privirea
De la mici plăceri de soi,
Ori luându-şi Fericirea
Și-mpărţind-o cu cei goi!

Omul Bun se Roagă Bine
Doar la Bunul Dumnezeu!
Când e prins între suspine
Și tot Traiu-i pare greu,

El se leagă de-o Speranţă
Și de tot ce e mai Sfânt!
Nu prea are Cutezanţă?
Nu-i bai! Are Crezământ!