1
În încăperile de lut
Cobor ades, în vreme
Să văd comorile ce-am strâns
Ticsite vârf, pesemne!

În camerele argintii
Bătute-n vânt de toamnă
Cobor să caut tot ce-i rod,
A sufletului poamă!

În cămăruțele de dor
Ce-n inimă sunt multe
Azi caut leac alinător
Pierdute jurăminte!

În cămăruțele din vis
M-abat să trec devreme
S-adun cuvintele ce-am scris
Și spus, din vreme-n vreme!

În încăperile de lut
Cobor s-adun trăirea,
Acelor ceasuri ce-au trecut
Ce încă-și știu menirea;

Vreau să găsesc un munte plin
De dragoste și milă;
Deși m-apasă atât de greu
A răzvrătirii vină!

Și, știu în sufletu-mi pribeag
Că nu-i nimic în mine;
Ci-n încăperi mi-am strâns nisip
Și ape reci, străine;

Oricât tot caut, răscolesc
Sunt păcătos cu nume;
Mi-s încăperile pustii
De cer, și nu de lume...

2
Am obosit tot căutând
Comori ce nu-s la mine
Rătăcitor, sărac și frânt
Te -aleg, Isus pe Tine!

Acolo-n cer sunt încăperi
Frumoase, fără pată
Primi-mă-vei, la ceas tărziu
Cu dragostea-ați curată

3
Pe patul meu, odihnitor
Adorm și eu cu Tine
Și nu mai caut încăperi
Nici cămăruțe pline

Căci Totul e plătit de EL
Pe Golgota cea vie;
Și preschimbat de Sfântu-i Duh
Am drept la ÎMPĂRĂȚIE!


Biruințele lui David