Chiar daca omul dinafară-mbătrînește
Cel dinlăuntru zilnic se'nnoiește
De-aceea nu cădem de oboseală
Ci mergem înainte cu-ndrăzneală

Noi n-avem meșteșuguri rușinoase
Ascunse-n vicleșuguri mincinoase
Căci toate-acestea noi le-am lepădat
Cînd Domnului viața l-am predat

Iar întristarile noastre de-o clipă
Le punem sub a Lui Isus aripă
Și nu privim la lucrurile trecătoare
Ci ne uităm spre Slava viitoare

Și dacă se desface cortul pămîntesc
Și casa corpului nostru trupesc
Noi știm c-avem cladirea noastră-n cer
Unde sunt lucruri sfinte ce nu pier

Acolo peste tot e doar iubire
Și tot ce-atingi înseamnă nemurire
Acolo nu-i nici plîns nici viață-amară
Acolo-s doar cîntări și primăvară

Noi mergem catre țintă prin credință
În ascultare cinste și-umilință
Și chiar de-i drumu-ades anevoios
Nu ne oprim, căci ținta e Hristos