În sfînta Ta înțelepciune
Tu ai la toate rezolvare
Căci Tu poți face și-o minune,
Cînd nu mai e nici o scăpare
Tu poți o Doamne bun și mare
Să liniștești orice furtună
Căci Tu și-acum umbli pe mare
Și poți s-aduci iar vreme bună
Tu ești acolo unde omul
Te strigă, cînd e-n strîmtorare
Căci numai Tu știi unde-i țărmul
Și portul sfînt de ancorare
În binecuvîntatu-Ți Nume
Orice genunchi să se aplece
Căci Tu aduci limanuri bune
Cînd marea vrea să ne înece
Tu mustri valul c-o privire
Și-poruncești: Taci, fără gură. . !
Și din cumplita-i îndîrjire
Se oprește, cum scrie-n scriptură
În bunătatea-Ți fără margini
Te-apleci și-acum Tată milos
Cum scris a fost pe sfinte pagini
Că Tu cobori și la noi jos
Tu vii cu binecuvîntare
Cu pîine pentru cei săraci
Și-aduci o sfîntă-nviorare
Căci Tu doar bine știi să faci!
Tu-aduci în marea-Ți îndurare
Balsam Divin, alinător
Și-adesea lași și vindecare
Și legi Isuse răni ce dor
Ție oricînd Ți se cuvine
Mărire, cinste, mulțumire
Căci tot ce-avem e doar prin Tine
Ocean de pace și iubire.