Iertarea

Autor: Madalina Anghel | Album: 2025 | Tematica: Iertare
Resursa adaugata de Madalina1992 in 27/09/2025

Referințe

Matei 18:21-35 | Efeseni 4:26-27 | Apocalipsa 12:10 | Coloseni 3:13

Pilda robului nemilostiv
Matei 18:21 Atunci, Petru s-a apropiat de El şi I-a zis: „Doamne, de câte ori să iert pe fratele Meu când va păcătui împotriva mea? Până la şapte ori?”
Matei 18:22 Isus i-a zis: „Eu nu-ţi zic până la şapte ori, ci până la şaptezeci de ori câte şapte.
Matei 18:23 De aceea, Împărăţia cerurilor se aseamănă cu un împărat care a vrut să se socotească cu robii săi.
Matei 18:24 A început să facă socoteala şi i-au adus pe unul care îi datora zece mii de galbeni .
Matei 18:24 Greceşte: talanţi.
Matei 18:25 Fiindcă el n-avea cu ce plăti, stăpânul lui a poruncit să-l vândă pe el, pe nevasta lui, pe copiii lui şi tot ce avea, şi să se plătească datoria.
Matei 18:26 Robul s-a aruncat la pământ, i s-a închinat şi a zis: ‘Doamne, mai îngăduie-mă, şi-ţi voi plăti tot.’
Matei 18:27 Stăpânul robului aceluia, făcându-i-se milă de el, i-a dat drumul şi i-a iertat datoria.
Matei 18:28 Robul acela, când a ieşit afară, a întâlnit pe unul din tovarăşii lui de slujbă, care-i era dator o sută de lei. A pus mâna pe el şi-l strângea de gât, zicând: ‘Plăteşte-mi ce-mi eşti dator.’
Matei 18:29 Tovarăşul lui s-a aruncat la pământ, îl ruga şi zicea: ‘Mai îngăduie-mă, şi-ţi voi plăti.’
Matei 18:30 Dar el n-a vrut, ci s-a dus şi l-a aruncat în temniţă până va plăti datoria.
Matei 18:31 Când au văzut tovarăşii lui cele întâmplate, s-au întristat foarte mult şi s-au dus de au spus stăpânului lor toate cele petrecute.
Matei 18:32 Atunci, stăpânul a chemat la el pe robul acesta şi i-a zis: ‘Rob viclean! Eu ţi-am iertat toată datoria, fiindcă m-ai rugat.
Matei 18:33 Oare nu se cădea să ai şi tu milă de tovarăşul tău, cum am avut eu milă de tine?’
Matei 18:34 Şi stăpânul s-a mâniat şi l-a dat pe mâna chinuitorilor până va plăti tot ce datora.
Matei 18:35 Tot aşa vă va face şi Tatăl Meu cel ceresc, dacă fiecare din voi nu iartă din toată inima pe fratele său.”

E grea iertarea când privești
La suferința ce te apasă,
Dar nu e grea când îți îndrepți
Privirea la Isus și te răsfeți,
În a Sa mireasmă.

E greu să ierți când te gândești
La răul ce ți s-a înfăptuit,
Dar nu e greu când te oprești
La Domnul și cu El vorbești,
Spre asfințit.

Așa cum El ție îți iartă
Orice păcat, orice nelegiure,
Cum poți tu să nu ierți îndată
A semenului plată,
Chiar și în neștire?

Și chiar de șaptezeci de ori
De va veni să-și ceară scuze,
Tu să îl ierți de-atâtea ori
Ca cel rău să n-aibă niciun câștig în zori
Și să nu te-acuze!