Vuiet de toamnă, pribeag
Mă trezii, desenând prin portrete
Apele saltă șirag
Frunzele-n galben, cochete...

Vuiet de toamnă pustiu
Gând lunecând printre gânduri
Râul în murmur târziu
Curge năvalnic în crânguri...

Vuiet de toamnă și fum
Frunze căzute în vale
Eu nu mă întreb dacă azi
Am urcat/coborât de pe Cale

Vuiet de toamnă gonind
Violet, în pastel de o clipă
Eu nu mă întreb, socotind
Ceasul trecut, ca risipă

Vuiet de toamnă la fel
Trist, plumburiu; m-am schimbat?
Eu nu mă știu ca Acel
Ce Toate-n EL le-a răbdat!

Vuiet de toamnă târziu
Pribegind; oare-i ultima vreme?
Eu nu aștept, decât Drag
Glas de Hristos să mă cheme!

Biruințele lui David