Dragostea ia multe forme,
Balsam, lumină, punte vie,
Ea schimbă sufletul din norme,
Și-l poartă drept în veșnicie.

Fă din ea zâmbet, alinare,
Un vas cu apă, un cuvânt,
Un far ce strălucește tare,
Căci dragostea e darul sfânt.

Dragostea face drum de pace,
Unde erau doar pași greșiți,
Și lasă urme ce nu se desfac,
Pe sufletele obosite, rănite.

Dragostea naște bucurie,
Unde se-ascunde doar suspin,
Și schimbă noaptea-n poezie,
Arătând calea spre divin.

Dragostea e hrană curată,
Mai bună decât orice festin,
Ea satură inima toată
Și dă vieții rost deplin.

Dragostea crește-n fapta bună,
În mâna-ntinsă, în ajutor,
Ea luminează chiar și furtună,
Și face sufletul mai ușor.

Dragostea nu se stinge-n moarte,
Ci trece pragul către cer,
Și-n veșnicia cea fără de noapte
Devine cântul celor ce sper.

În rai, iubirea strălucește,
Mai tare decât orice soare,
Și sufletul ce o trăiește
Primește pacea nesfârșitoare.

Amin