Nu privi la slăbiciuni, suflet drag, la tine,
La dureri și temeri, umbre și suspine,
Căci Eu pentru tine lupt, nu te teme, nu,
Ridică-ți fruntea sus, mergi mereu cu Mine-n drum.

Când furtuna grea apasă inima ta,
Nu privi la valuri, nu te clătina,
Eu sunt tăria ta, biruința Mea e,
Tu doar să crezi în Mine, nu te-ndoi de ce e.

Păstrează-ți pacea, liniștea deplină,
Chiar de vântul urlă, chiar de marea-i plină,
Eu țin strâns mâna ta, nu te voi lăsa,
Amin, Eu sunt cu tine, zi de zi, așa.

De pustiu ți-e drumul, gol și prea pustiu,
Nu ceda durerii, Eu sunt Domnul viu,
Lumina ce rupe negura cea mare,
Sunt izvor de viață, sunt a ta salvare.

Când îți curg pe față lacrimi ca izvor,
Și gânduri te doboară cu al lor fior,
Adu-ți aminte: Eu sunt Dumnezeu,
În brațul Meu găsești adăpost mereu.

Chiar de valuri urlă, marea-i furioasă,
Eu sunt Stânca tare, Stânca neclintită,
În brațul Meu afli odihnă aleasă,
Pacea cea cerească, dulce și dorită.

Nu te teme noaptea, nici de-ntunecime,
Căci Eu sunt Lumina, viața e în Mine,
Umbrele se pierd, durerea se destramă,
Eu sunt lângă tine, nu ai de ce teamă.

Ridică-ți ochii, suflet credincios,
Privește spre cerul limpede, frumos,
Acolo te-aștept, Mântuitorul tău,
Cu viață veșnică, darul cel mai nou.

Și până atunci, mergând pe-al tău drum,
Rămâi în Mine, nu privi acum în urmă,
Căci Eu te port pe brațul Meu cel sfânt —
Biruitor vei fi, prin ploi și prin vânt.

Amin.