Între Alfa și Omega

Ești Doamne începutul și sfârșitul,
Tot timpul veșniciei ca și infinitul,
Puterea cea cu totul neobișnuită,
Mări și oceane de iubire ești,
Slava creației celor cerești
Și-a celor pământești,
Cea mai înaltă și puternică Stâncă
Și pacea caldă și infinit de-adâncă
Noi simple ființe ce-n fapte te imită
De-o inconstanță ce tare Te irită
Față de noi nu ești nepăsător
Că ești Stăpâne Tatăl tuturor
Și apa pură din unicul Izvor
De viață care curge în vecii vecilor...
Și-un univers de pace iubitor
Viața de-nceput și viața de pe urmă
Cel ce-a făcut iubirea stăpână peste turmă
Cuvântul blând ce oile-l învață
Și marea-nțelepciune ce-arată drumu-n viață! ! ...
Ești Pâinea care viața ne-ontreține
Sfințenia făpturii mulțumind de Pâine
Și ești în tot ce vine de la Tine
Cel Ce-a creat și cerul și pământul
Și fraza susurând ce ne-o aduce vântul
Vântul care-n cămări cerești este ținut
Și ne ești Doamne sabie și scut
Răcoarea și lumina zorilor de dimineață
Omniprezentul nearătat la față
Și Duhul Sfânt cel dătător de viață
Cel care vorbele îmi cântărești mereu
Ești Cel Preaînalt și unic DUMNEZEU
Ești bogăția cea de necuprins
Și Cel Care-mi vorbește-n vis
Cuvântul Sfânt Cel care moartea-nvins
Ești DUMNEZEUL Ce are la-ndemână
Șapte Duhuri ce voia nu-Ți amână
Două crengi de măslin pline de muguri
Ai viței spornici mari și dulci ca mierea struguri
Cel ce pe oameni învață meșteșuguri
Și care din săbii construi-vor pluguri
Puterea de a șterge și de-a ierta păcate
Și veșnica viață ce vine după moarte
Pedeaps-a crâncenă la duhuri necurate
Și-a celui ce pe-Adam l-a dus la moarte,
Prorocului acela mincinos
Și-a celor care mor fără Christos! ! ...
Blându Ioan
30.08. 2025.