Recunoștință
(1 Samuel capitol 25)

Ca și David cel pribeag,
Vine Domnul azi la tine
Și te' ntreabă de ești bine (v: 5)
Și'ți vorbește cu mult drag:

"Să trăiești mereu în pace! (v: 6)
Pace fie' n casa ta!
Cât te lasă inima(v: 8)
Dă' Mi și Mie... ce îți place!

Am fost bun mereu cu tine, (v: 15)
Nu te'am ocărât deloc, (v: 7)
Zid ți'am fost în orice loc, (v: 16)
Făr' să'ți iau ceva, știi bine. (v: 7)

Azi, în zi de bucurie(v: 8)
Când te bucuri de ce ai
Și'un ospăț bogat tu dai, (v: 36)
Dă' Mi puțin, te rog, și Mie!"

Cum răspunzi? Tu ce ai spune?
Ca Nabal, cu nebunie
Crezi că' ntreaga avuție
E a ta, în astă lume?

Spui și tu: " E pâinea mea,
Apa mea, vitele mele. . (v: 11)
Fac ce vreau acum cu ele
Și împart unde voi vrea."

Nimicirea amenință,
Săbiile s'au încins(v: 13)
Căci mânia s'a aprins
Pentru nerecunoștință.

"În zadar am fost cu tine(v: 21)
Și nu ți'am luat nimic!
Acum, când îți cer un pic
Tu întorci rău pentru bine! ?

Până la răcoarea zilei, (v: 22)
Nimeni n'o să mai trăiască!
Orice parte bărbătească,
N'o să vadă fața milei!"

Mai sunt suflete în lume,
Gata ca să mijlocească
Casa să și'o izbăvească,
Cu o mare înțelepciune?

Să ia daruri cu grăbire(v: 18)
Pâine, vin și oi gătite,
Grâu, smochine și stafide,
Să le dea ca mulțumire!

În umilă închinare
Să se'arunce la pământ, (v: 24)
La picioarele Lui stând,
Să ceară smerit iertare:

"Domnul meu, eu sunt de vină, (v: 24)
N'am văzut solia Ta,
Mult mai mult să Îți pot da,
Nu o parte' așa puțină!

Îngăduie roabei Tale(v: 24)
La ureche să'Ți vorbească,
Iartă fapta nebunească,
Iartă vina roabei Tale! (v: 28)

Nu e răutate'n Tine, (v: 28)
Viu e Domnul Dumnezeu!
Când domni' vei, Domnul meu
Îndură'Te și de mine!" (v: 31)

Cine dă cu mulțumire
Daruri ca recunoștință,
Va auzi, prin credință
Glasul tainicului Mire:

" Suie'te Acasă ' n pace! (v: 35)
Glasul ți l'am ascultat,
Am primit ce tu Mi'ai dat,
Ce'ai cerut, Eu îți voi face!"

Amin!