Căi ce pot să coexiste! ...


Din două căi altruiste
Ambele cu-acelaș sens
Primele-alese să persiste
Pe-un trafic foarte intens

Dumnezeu întâi lăsase
La prima să îi pun stop
Pe a doua-mi încredințase
O decadă și-un potop

Astfel mă simțeam
Când parcă
Totul se cutremura
Bucuria de-a fi-n Arcă

În acest punct se oprea
Eram cu totul răvășit
S-a scufundat corabia
Fiindcă El a socotit

Să nu folosesc sabia
Mi-a creat al treilea drum
Dup-o vreme de odihnă
Drum pe care și acum

Până nu-l slăvesc
N-am tihnă! ...

Simțeam ca imperioasă
Dorința de-a fi un scrib
Și pe noua cale-aleasă
Să m-opresc nu am motiv

Notam în versuri pe-nserat
Supărat, adevăru-adevărat
Gândul meu m-a îndreptat
Spre viața de rugăciune
Într-o mare de sabat.

Tot ce-am făcut am făcut
Cu a DOMNULUI știință
Cu o aprigă dorință
Și-nceput de conștiință...

Sub surâsul primăverii
Și bucuria re-nvierii
Scăpat de-atâtea mizerii
Și politica tăcerii

Ele nu se șterg din minte
Nici l-a-cest drum inițiat
De -Atotputernicul Părinte
Socotit ca adecvat

Și cele două drumuri late
Dup-un timp abandonate
Ca și cel ales de Tatăl
Duc aceste drumuri toate

În Calea spre Sfânta Cetate
Unde nu-s deloc păcate
Și la viața fără moarte
Când și-arată El dorința

De-ați schimba complet ființa
Și accepți total credința
Te-nvelește conștiința
Și te-nvață biruința! !

Calea-ceasta de la urmă
Duce pașii tăi la turmă
Oaia ceea ispitită
Va lua calea cinstită

Calea ce-i drumu-nvierii
Din muta lume a tăcerii
Putem vedea ce-o să fie
Cu ochii minții strălucind

Cu Isus, Moise și Ilie
În ceruri Slavă cântând
Drumul meu ales de DOMNUL
Mi-a-ndulcit viața și somnul

Mi-a muiat de tot durerea
Și-mi zidește mângâierea! ...
Dintr-un om al statului
Sunt alesul DOMNULUI

Fie-n veci DOMNUL Slăvit
Pe-a Lui Cale-am biruit

Blându Ioan
07.08. 2025.