Canarul din Colivia din Salon

“-Doamne,” spuse-ncet Canarul,
Lângă soba Doamnei lui,
“-Eu, în casă am paharul”
“Plin cu hrana orişicui”,

“Ba, am şi ceva căldură”
“Ca să pot trăi uşor!”
“Colivia nu e dură,”
“Uşa-i vraişte spre pridvor,”

“Și primesc o Alinare”
“De la chiar Stăpâna mea!”
“Toţi din casă-mi dau mâncare”,
“Apă multă, câtă-aş vrea,”

“Și de-aceea, Viaţa-mi merge”
“Fără hopuri, fără nor!”
“Dar pe geamul ce se şterge,”
“Văd alţi păsărei în zbor,”

“Căutând în mod cuminte,”
“Hrana şi Căldura mea!”
“Te Ȋndură, deci, PreaSfinte: ”
“Dă-le-n dar şi lor ceva,”

“Chiar de-ar fi să stau o vreme,
“Eu, flămând şi-nfrigurat!”
“N-am de Vremuri a mă teme!”
“Știu că sunt înconjurat”

“Doar de Fiinţe ce încearcă”
“Să mă treacă-n rândul lor! …”
“Aş dori, deci, Doamne, parcă”
“Să schimbi Soarta tuturor”

“Cu-ajutorul Tău, ce-n Milă”
“Ȋl vei da celor de-afar’!”
“Ruga mea-i de-acum umilă!”
“S-o primeşti, Te rog, cu Har!”