Iubirea cea de Oameni …

Iubirea cea de Oameni, e o Idee Bună!
Dar nu toţi cei de faţă, se-ncumetă la ea!
Sunt inşi de proastă speţă ce vor trişa pe Lună,
Pe Marte, ori pe Venus, cu tot ce s-ar putea,

Doar ca să-şi facă “rostul”, şi-averea să rodească,
Pentru a lor putere, şi pentru acoliţi!
Iubirea lor e-o pată pe faţa omenească,
Căci ei nu ştiu ce-nseamnă nici Oamenii cinstiţi,

Nici chiar o-ndepărtare de “locul nimicirii”,
Pe care îl preferă ca pe-un “local de soi”!
Ei nu prea ştiu ce-nseamnă azi leagănul Iubirii,
Cu Crez şi cu Dreptate, aşa cum ştim doar noi,

Dar pot să fie, totuşi, vizaţi în Rugăciune,
De cei ce-şi pun nădejdea în Dumnezeu şi Har!
Iubirea-acestor Oameni e-un pic mai dificilă,
Dar, pentru-a lor schimbare, nimic nu e-n zadar!