Făceam doar ce îmi doream


Calea cea rea o urmam
Fără pic de nepăsare,
Ba credeam, ba nu credeam
Parcă, n-aveam nici o stare

Am pornit pe drumul rău
Făceam tot ce îmi doream
N-ascultam Cuvântul Tău
Puternic, eu mă simțeam

Și deștept și înțelept
În toate descurcăreț
Nu aveam, ce să aștept
Mă credeam un om isteț.

Mă doream înconjurat
De prieteni, ce lăudau
De-mi dădeau cumva un sfat
De lângă mine, plecau.

Căci numai ce eu spuneam
Îmi părea, că este bine
Chiar singur mă admiram
N-aveam nevoie, de nimeni

Nu voiam ca să accept
Nici o mică învățătură,
Fiindcă mă credeam deștept
La nimic, n-aveam măsură

Însă o zi a venit,
Când mă simțeam dărâmat
Prietenii mei au fugit
Eram singur, deprimat

Banii din pungă au scăzut
Și toți cei din juru meu
Au plecat, când m-au văzut
Căzut, doborât, la greu

Fără bai, fără putere,
M-am simți și L-am chemat
Pe Domnul, a mea durere
S-o aline, am strigat.

A venit și m-a mustrat
Doar în șoapta, mi-a vorbit
Bucuros, , s-a prezentat
În inimă, L-am primit

Astăzi este Domnul meu
Și lângă El, voi trăi
Cu El vreau să fiu mereu
Sus la cer, în veșnicii.

Amin

Câmpia Turzii, 16 iulie 2025