Cel mai scurt verset biblic
N-a fost scris la voia sorții,
Căci nu este lipsit de însemnătate
Adevărul plin de greutate.
„Isus plângea” îl știți cu toții?
Isus plângea, când Lazăr a murit,
Deși El urma să-l învie,
Și-n plânsul sfâșietor, nepotolit,
Era o dragoste fără de sfârșit,
Ce naște-n suferință bucurie.
Isus plângea văzând durerea lor,
Frați și surori fără mângâiere,
Isus nici acum nu se uită nepăsător,
Deși știm că El ne vine-n ajutor,
În ochii Lui apar lacrimi de durere.
Adu-ți aminte că și Isus a fost zdrobit,
El a purtat poveri și suferința grea,
Și chiar dacă a fost om, El le-a biruit.
El a simțit singurătatea și dezamăgirea,
Ca tu să nu mai simți condamnarea.
Atunci când în taină lacrimi curg
Și înțelegere nimeni nu-ți arată,
Nu ești singur, nici de cum,
Dumnezeul tău suspinul îl ascultă
Și simte cu tine suferința cea multă.
Adu înaintea Lui povara ta
Și nu-ți mai hrăni în taină disperarea.
Domnul vrea pacea să ți-o dea,
În mâna Lui se află alinarea.
La El nu vei găsi nepăsarea.
Amin!
Cât timp eram la rugăciune, mi-am adus aminte că Domnul nu privește cu nepăsare la mine și la ceea ce simt. Atunci mi-a venit în minte versetul din Ioan 11:35: ‘Isus plângea.’ Acest gând m-a mișcat profund, așa că am căutat o poezie, dar nu am găsit nici una care să conțină ceea ce simțeam. Atunci am decis să aștern pe foaie ceea ce simțeam, transformându-mi trăirile în versuri pentru Domnul.