De te-ai întâlni cu Domnul, față în față personal,
El știindu-ți toată viața, fizic și spiritual,
Oare ce ți-ar spune Mielul, te-ai gândit vreodată oare?
Ce ți-ar spune: „Te cunosc?”, sau „Depărtează-te în zare?”

Căci El trage o alarmă pentru toți ce-s pocăiți,
Că nu cei ce strigă „Doamne”, sunt și cei ce-s mântuiți,
Ci aceia care fac, si împlinesc al Său cuvânt,
Vor intra cu El în slavă, sus, în Noul Legământ!

Căci în ziua judecății, mulți vor fi ce s-or văita:
„Doamne, n-am prorocit? N-am lucrat în via Ta?
Doamne, chiar și draci am scos, am făcut minuni și semne!”
„Depărtați-vă” – va spune – „Cel ce grâul și-l va cerne!”

„Nu v-am cunoscut vreodată, toți ce spuneți că-mi slujiți,
Ați lucrat fărădelege, ați ajuns să vă mândriți!
Chiar de-ați fi putut cunoaște toate tainele din lume
Și-ați fi mutat și munții, nu cunosc al vostru nume!”

Căci fără iubirea sfântă, fără dragostea de foc,
Nu sunteți nimic, să știți, nu aveți în ceruri loc!
Faptele exterioare ce le-ați arătat la toți
Nu sunt cele din lăuntru, voi acolo erați morți!

O relație cu Mine, cea reală și curată,
E să aveți iubire sfântă și o inimă predată,
Ca să ascultați în toate tot ce Eu v-am învățat;
Cine ascultă din iubire, este fiu de împărat!

Oile ce sunt a Mele, ele ascultă glasul Meu,
Eu pe toate le cunosc și ei sunt din Dumnezeu.
Ele Mă urmează-n toate, căci Eu sunt al lor Păstor,
Traiul lor le este-n lume plin de dragoste și dor!

Mulți Îmi folosesc în lume Numele Meu sfânt, curat,
Dar a lor inimi sunt reci, cugetul le e pătat!
Ascultarea este jertfa ce-Mi place s-o primesc
Și acel ce Mă ascultă, Eu de el Îmi amintesc!

„Dar, o Doamne!” – vor striga cei ce-s condamnați la moarte –
„Cine dar putea-va oare, să le faci de ceruri parte! ?
Dacă noi, titani în lupte, mari eroi spirituali,
Ne respingi în veșnic hau, noi care eram morali?

Noi care am prorocit, am făcut minuni și semne,
Nu suntem acuma vrednici de splendorile eterne! ?
Care om va moșteni raiul Tău plin de sfințire! ?
Iată că noi Te-am slujit și-am trăit în amăgire!”

„Ooo, voi neam viclean, fățarnic și cu inima împărțită,
Copilașii Mei sunt cei ce au inima smerită,
Ce au dragoste în piept și au inima curată,
Căci ei, iată, au ascultat, viața Mie Mi-au predat-o!

Căci eram flămând în lume, amărât și chinuit
Și voi n-ați privit spre Mine, spre un suflet ce-i zdrobit,
Dar ai Mei copii din lume, ei cu milă s-au plecat,
M-au hrănit, Mi-au dat să beau, cu iubire s-au purtat!

Când am fost Eu în temniță, frații Mei M-au vizitat,
Ei au fost aceia care iar speranță Mi-au redat.
Și-acuma răsplătirea după fapte e, să știți:
Faptele vorbesc de voi – cât sunteți de pocăiți!

Nu vă mântuiește fapta, căci sunt mulți ce fac doar bine,
Dar ei, iată-Mi, sunt străini, morți în hauri, si-n ruine!
Ci credința voastră-n Mine, care fapta o întărește –
Iată, asta-i ascultarea ce a Mea inimă o dorește!

Toți acei ce Mă ascultă, vor rodi doar roade alese
Și aceste roade sfinte, chiar de Mine sunt culese.
Judecata-i după faptă, căci doar fapta voastră-arată
Cât de mult Mă ascultați, dacă inima-i curată!

Dacă dragostea de Mine este-n voi, ea face rod
Prin acela ce iubește si pe-acel căzut în glod.
Dacă nu-l iubești pe-acel care-i spui că-ți este frate,
Cum poți spune că iubești pe Cel Sfânt, ce e Dreptate?

Nu vă amăgiți în lume, căutați acea slujire
Care duce în mărire, chiar de treci prin grea zdrobire!
Căutați să faceți roade, cum Eu Însumi am lucrat
Și acel ce Mă ascultă, El va fi încununat!

Dragostea de cel aproape, dragostea de a sluji –
Iată roadele sfințirii, forța de a dărui!
De a spune o vorbă bună unui suflet apăsat,
De a mângâia cu drag un orfan îndurerat!

De a arăta că ești forța dragostei în lume,
Că-i porți cu vrednicie și cu dragoste al Său Nume,
Că prin tine mulți găsesc calea cea ce duce sus,
Că ești frate cu Stăpânul, Cel ce e numit Isus!

De te-ar întâlni azi Domnul, oare ție ce ți-ar spune?
Te-ar privi cu bucurie, că ești plin de roade bune! ?
Sau s-ar întrista de milă, că prin faptă nu-L slujești,
Doar cu vorba ești creștin, doar din gură Îl iubești?

Nu-ți știu viața personală de credință cu Hristos,
Dar Isus te știe-n toate și El este credincios.
El va răsplăti la toți ce-au lucrat plini de iubire,
A lor faptă-i va urma sus în glorii, în mărire!

Dar la fel și răutatea va primi osândă dreaptă,
Căci pe fiecare suflet judecata îl așteaptă.
Nimeni n-a găsi scăpare, fapta lui îl va urma;
După fapta ta din lume, Domnul te va judeca!

Fapta ta e cea ce-arată cui slujești, ce ai în piept,
Dacă mergi pe calea strâmbă sau ești om ce-i înțelept!
Fapta ta arată totul – dragostea, credința vie –
Fapta ta va sta într-o zi, pentru tine, mărturie!