O dată, vor da socoteală


Sunt oameni care trăiesc bine
Dar, nu le pasă de Hristos,
Fac chiar și ce nu se cuvine,
Ei fac orice, spre al lor folos

Averea, e credința lor
Tot ce e bun și avuția
Dacă au bani, tot e ușor
Ei, mult adoră bogăția.

Căci asta, e pe primul loc
Pentru acei ce-s îngâmfați
Iar despre ceilalți, chiar deloc
Lor nu le pasă, și-s mirați,

Dacă le spui de vreun necaz
Pe care cineva îl are,
Iar când privești al lor obraz
Nu vezi vreo urmă de întristare

Un dram de milă, nu zărești
Pe chipul lor cel dur, de piatră
Nici empatie, nu găsești
Căci viața lor, e minunată.

Pe Domnul, ei nu îl slujesc
Și sunt mereu nepăsători
Au tot ce-i bun, tot ce doresc,
Sunt bine, sunt înfloritori.

Dar vine o zi de socoteală
Când Domnul, îi va întreba
Atunci vor da de toate seamă
Amarnic, ei vor regreta

Unii se întorc și se căiesc
Pentru fapte ce le-au făcut
Iertare-și cer și se smeresc
Căci Domnul, poate ierta mult

Dar alții se duc înainte
Cu încăpățânare multă,
Ei nu se duc pe drumuri sfinte
Cuvântul cel bun, nu-l ascultă

Când Isus din cer va veni,
Pe ai săi fii îi va lua
Și îi va duce-n veșnicii
Sus, în Împărăția Sa.

Amin

Câmpia Turzii, 24 iunie 2025